Empatie
22:46De miercuri dimineata
- Nu pot sing, zice ea inainte sa plecam, in timp ce-o imbracam azi.
Eu, mirata ca si-a adus aminte ce-i spuneam ieri, pe drum.
- Nu, nu pot sa te mai duc in sling, mergem azi pe jos, de manuta?
- Nu pot sing, [mergem cu] cotocoteta loz.
(asta e tricicleta roz; am observat ca avea o perioada in care grupurile nepronuntabile se denumeau generic prin...cotocoto :))
- Mami nu pot sate duc cu cotocoteta ca nu avem loc in masina cu ea, te ridic in brate cand urcam, dar mergem fara ea.
- Nuuuuuu, cotocoteta!
- A ok, atunci te duc in sling ca asa mi-e mai greu!
Si cine s-a urcat fericita in pouch-ul maro azi ? (nu ala sing, arata ea spre slingul cu inele aruncat pe canapea, ala sing!!! - si mi-arata puch-ul impaturit de pe spatar) :)) Pe cuvantul meu ca a stralucit toata si si-a mancat tare vesela painea cu unt in drum spre gradi. Pai sa n-o tot duci? :)
11 comments
:) te admir pentru puterea de sacrificiu de care dai dovada!
RăspundețiȘtergereZoozie, eu te admir pentru rabdare,dar cred ca exagerezi un pic..E riscant pentru tine, e riscant pentru bebe. Anda poate beneficia de dragostea si atentia ta si altfel, nu neaparat carata in brate. Inteleg dorinta de a o proteja, de a o pregati pentru bebe 2, dar uneori poti impune limite unui copil fara ca asta sa insemne lipsa de iubire si trauma. Asta e parerea mea. Ca poti renunta la caratul Andei pana cand nasti...
ȘtergereAm scris comentariul ca raspuns la GAbi pentru ca altfel nu ma lasa blogspotul:(
Ștergerevad ca au schimbat layoutul de comentariu, straniu indeed.
RăspundețiȘtergereG, nu ma sacrific deloc, mi-e mai usor s-o duc in sling - iar in pouch acum atarnaa mai bine ca in slingul cu inele - decat sa urc o tricicleta intr-un autobuz aglomerat. Uneori ma poate ajuta cineva alteori nu, plus ca masina poate fi aglomerata.
Roxana, daca simt ca nu pot nu o duc. Am inceput trainingul cu "mama nu mai poate" si cum scriam mai sus copilul chiar a inteles, numai cana, normal ca ii convine varianta ca mama sa mai poata si pana la urma situatia s-a aranjat in favoarea ei.
Acum , in contextul asta, nu am tatal la indemana sa o duca el, asta o data, apoi alternativele erau mai chinuitoatre pentru fizicul meu, cum scriam mai sus. NU pot lua un taxi pentru ca distanta e foarte mica si mi-e incomod si din alte puncte de vedere. Am practic sa o duc 4 statii cu autobuzul si 150m pe jos.
Nu ma resimt, nu am contractii, am o conditie fizica bunicica pentru starea mea - nici nu mai respir ca trenul cum pateam pe la mijlocul sarcinii. Multe femei au muncit fizic in timpul sarcinii, mai ales la tara, si au nascut foarte usor.
Mama mea a avut pe doi dintre copii la o distanta extrem de mica - la nasterea celui de-al patrulea, mezina de atunci avea 1,5 ani si evident mai trebuia dusa in brate de colo-colo. Pe el l-a nascut cel mai usor dintre toti.
Cred ca si caratul iti pregateste intrucatva perineul de fapt. Singurul lucru ciudat - si care se repeta si la mine - e ca sarcina mamei a fost intotdeauna pozitionata jos, probabil pentru ca locul de pe csold era mereu ocupat...
In afara sa o duc pe ea in brate dimineata la gradinita si sa stau ore itnregi la birou (asta e cu adevarat cam chinuitor) nu mai fac mai nimic - ma refer la efort fizic.
Uneori stau in picioare cand spal vase sau mai fac corvezi usoare in casa, dar cum astea se nimeresc de facut seara, nu ma prea simt in stare- dupa orele alea sezand - si le preia intru totul draga mea pereche cu draga inima. In mod normal le mai impartim, cine are chef le face.
Slingul distribuie foarte bine greutatea copilului, nu imi folosesc abdominalii cum se intampla la dusul normal in brate.
Şi eu am purtat în braţe copiii în timpul sarcinilor şi nu am avut nici un fel de probleme, nici cu punctele herniare, nici cu coloana vertebrală. Aşa cum spune şi Z. în lună mare eram parcă mai în formă decât în trimestrul doi. Regret că n-am ştiut de sling mai devreme. E mult mai comod decât purtatul în braţe.
ȘtergereZoozie, daca poti, felicitari :). Eu nu cred ca as fi fost in stare, dar eu sunt si mai pispirica:d. Si daca e alegerea ta, iar ok. Eu vroiam sa zic doar sa nu faci sacrificiile astea temandu-te ca Anda nu ar reactiona bine la un refuz. La varsta ei e normal sa impui uneori limite, ei sa sa revolte, tu sa explici, ei sa se revolte din nou. Nu e vorba de a-i lasa sa planga fara sens, ci de faptul ca uneori trebuie sa spui Nu si sa ramana NU, chiar daca ei nu accepta. Dar repet, daca tie iti e ok sa o cari, fizic, go for it:)
Ștergeresi eu sunt micuta :)
ȘtergereIar cu limitele... da, sigur, cand vine vorba de integritatea cuiva sau de faptul ca unul din noi se simte aiurea, ok. Altfel eu nu stiu sa pun limite, Anda face tot ce-i da prin cap iar cererile eu de copil mic sunt tratate cu toata seriozitatea. Am descoperit ca nu ne deranjeaza si in general ajungem cam la aceleasi rezultate. Avem o relatie ... cum sa-i zic, elastica, ne mulam unii dupa altii.
O experienta aproximativ asemanatoare am avut eu cu fiul meu cand vedea ca pe Gloria tot o port in wrap. El fusese carat numai in brate si acum vroia si el infasat in carpe. tragea de coada materialului cand o purtam pe fata. Cand am primit marsupi plus a fost ptr mine o mare bucurie. Pe sold il purtam pe el si ala era locul lui; pe Gloria numai in fata.
RăspundețiȘtergereCand mergeam la cumparaturi cu greu il convingeam pe baiat sa stea in carut. ii spuneam ca el e un print, pe tron, si poate vorbi la microfon, si poate canta la tobe, ... etc :)
si eu ma gandesc cum va reactiona cand va vedea ca il port pe celalalt...
ȘtergereSi eu sunt gravi in luna a 8-a si o mai car in brate pe picea mea, dar nu prea mult :)
RăspundețiȘtergereMi se pare important pentru bazin sa se foloseasca ambele parti, si pe soldul drept si pe cel stang, mai ales in sarcina pentru ca ligamentele sunt mai moi si pot aparea deformari ale bazinului daca se poarta doar pe o parte. Eu am patit-o ... bine... problema era mai veche si cu caratul doar in partea stanga, ca sa pot folosi usor mana dreapta, am agravat situatia.
Tot caratul asta si alergatul dupa copil simt ca m-au tinut mult mai in forma decat la prima sarcina... cand vegetam pe canapea si la calculator :))
Buna, bine te-am gasit si nastere frumoasa! Eu am tendinta sa duc fata pe stanga, am mai multa forta si precizie in stanga. Pe dreapta mi-e chiar incomod si nu stiu ce mai pot schimba acum ca e o predispozitie foarte veche.
ȘtergereIar alergatul ajuta mult intr-adevat, nu ai timp sa iti faci ganduri negre si scenarii, iei viata mai "as is" si uite-asa maine-poimaine nastem si iar intram cu capul inainte in alaptat, somn fragmentat si stat lipite de ... doi copii :)).
Mie-mi vine sa rad ca mi-am propus ca odata cu nasterea sa initiez un proiect.
Cand ai DPN?