highlists

Unelte ajutătoare pentru evaluarea suptului și a posibilelor probleme în alăptare

În unele zone este greu de ajuns la un consilier în alăptare. Puteți întotdeauna discuta cu cineva, dar vă copiez mai jos câteva trucuri ut...

miercuri, 11 ianuarie 2012

Continuarea cotiturii e drumul drept



Finalul zilei de ieri :)



Incercasem sa o adorm in jur de 12, dar a stat cateva secunde la san, si-a adus aminte de ceva si s-a dat jos din pat. Mi-a zis "pa, mami! si dusa a fost. Am luat-o in pat pe la trei cand m-am trezit si vazut locul gol langa mine. I-am gasit asa, vad ca mancasera ciorba, avusesera oamenii activitati serioase :) 

Am schimbat-o, avea un scutec plin ca niciodata (nu prea tinem scutece decat ca ne plac, le cere ea ca sunt colorate si frumoase dar de data asta a fost chiar util :)) - ma felicit ca aveam servetele umede in casa!!!

***

Azi a fost mult mai bine. S-a trezit linistita, a mancat, am ales hainele impreuna repede, am sic alcat o rochita... a spus clar ca urmeaza sa mergem “pa”. In masina a avut cateva momente de interiorizare dar manca niste paine cu miere si a fost atenta si la ce se intampla in jur, deci nu a picat in butoi. In mare era vesela, alerta, asa ca momentele astea nu au tinut decat foarte putin...

Iar la gradi o ingrijitoare plimba un copil care plangea de mama focului. Era a doua zi acolo si il lasase mama putin mai mult ca ieri, copilul a simtit si cand a constientizt intarzierea a inceput cu plansul. Normal ca Anda nu a plans asa - si sper ca asa e. Mi-amintesc insa la inceput ca erau chiar uimite si tare multumite ca nu plange deci cel mai probabil ca nu sunt inflorituri.

Vazand copilasul suparat, Bebelina si-a adus aminte ca si ea sufera :)

Si au inceput sa o doara ochisorii, gulita, blazul, pana si gatul mi l-a dat la pupat, se stergea efectiv cu buzele mele peste tot, cum se sterge o pisica de mana ta. Pana la urma a plecat la Baghi (Gabi) in brate, dupa ce mi-a dat vreo trei pupici de despartire in diverse momente. Pupici dupa care dadea in plans, eu o impacam, o sarutam si mangaiam si tot asa :)

Uf, era asa de dulce, ea intelegea pe de o parte ca ramane acolo, pe de alta parte isi si dorea putin sa ramana. Am lasat explicatiile de rigoare kla care apeleaza majoritatea, in urma carora un primesti decat mai mult planssfasietor, indiferent de situattie, si am intrebat-o daca de fapt ea vrea sa raman cu ea si a zis ca da :)

Atunci am mai brodat putin pe scenariul asta cu ramasul cu ea, apoi i-am zis ca as ramane cu ea dar nu am loc, ca acolo incap numai copii, iar eu uite ce mare sunt, etc.

Dar am verbalizat una din dorintele ei si cred ca a linistit-o :) Ne reintram in ritm.
faimoasele codite urechi de mickey mouse care
nu imi ieseau niciodata :)



A propos, tot aflu lucruri despre ea. Ieri aceeasi Gabi mi-a povestit (intreband-o eu despre somn, ca o asocia Anda cu somnul si ceva posibile restrictii) ca fi-mea se ridica din pat si deschide ochii copiilor care dorm. Nu mi-as fi imaginat ca e un asemenea spiridus, am ras cu lacrimi imaginandu-mi-o, ca si mie imi facea asa cand nu voia sa adorm. 

Drept urmare, Anda care adoarme mai greu la gradi (la ce tarziu se scoala nu ma mira) are nevoie e prezenta cuiva un 5 minute, de mangaieri si tinut de manute. SI mis e spune ca adoarme singura si chiar repede asa. Inclin sa cred asta ca dupa o perioada la gradi la 1 ma taraste la nani cu perna, nunu rosu (telefonul rosu) si titi. :) 


2 comments :

  1. Uite de ce regret eu ca nu o sa am o fetita...
    Ce codite frumoase! Si ce botic! Dar privirea... asta prevesteste ceva furtuni :))

    RăspundețiȘtergere
  2. pai... era de ieri, de dinainte de furtuna, era cam trista si foarte somnoroasa :)

    RăspundețiȘtergere