Ah, am impresia că seria asta n-o să se ooprească în veci. Voi publica sub label-ul ăsta orice aflu, mai nou sau mai vechi, despre substanțe periculoase care ne intră în meniul zilnic.


Cum am spus și în alte dăți, cred (sper că am spus, de fap!) fiecare face apoi cum crede și alege ce vrea. Devine însă bătător la ochi faptul că sunt din ce în ce mai multe lucruri care ne amentință sănătatea și starea de bine.

Există foarte multe resurse care vorbesc despre glutamatul de sodiu sau monosodiul glutamat și modul în care acest aminoacid ne modifica percepția despre mâncare. Deși nevinovat la prima vedere și conținut într/o anumită proporție și de alimente naturale precum roșiile și brânza, în zilele noastre îl găsim în aproape orice. Glutamatul de sodiu e scuza producătrorilor de a folosi ingrediente de proastă calitate, fără valoare nutriviă. E scuza consumatorilor care, deși știu că anumite produse alimentare le sunt total inutile și le provoacă și disfuncții ale metabolismului (ceea ce pe termen lung înseamnă boli incurabile) continuă să se înfrupte - mă scuzați, să se răsfețe cu ele.

Disfunțiile meabolice ar fi un lux pe care ni l-am putea permite dacă ar apărea izolat, însă noi nu știm ce înseamnă măsura. Dacă nu ne apar pete roșii sau nu ni se face rău de la ceva în câteva ore tragem concluzia că nouă nu ne face rău, ci doar altora; mai sensibili, maai nefericiți.  Or, multe boli ccardio-vasculare au drept cauză ingerarea anumitor clase de alimente timp de zeci de ani uneori. Stați, asta înseamnă într-adevăr că tot o să muri de la ceva, dar perioada de expunere la asemenea toxine și de apariție a bolilor în chestiune a scăzut simțitor, uneori e vrba doar de ani. Uneori mai des, pentru că expunerea la toxine e parcă mai mare azi ca niciodată.

În anii 90, bolile cardio-vasculare erau pe locul trei sau patru în topul cauzatorilor de decese în România. La ora actuală se discută mult despre depresie și tulburări de comportament. Un procent deloc neglijabil este cauzat de obiceiuri alimentare proaste. Iar prin obicei alimentar prost, ne place sau, se înțeleg și micile noastre plăceri vinovate.

Spunea dr. Mencinicopschi la un moment dat că am ajuns ca mâncarea sănătoasă să ni se pară fără gust. Personal mă lupt și acum cu rude și cunoștințe care cred din tot sufletul că o mâncare fără delikat sau alți ajutători nu are gust. Că, dacă ar fi să aibă gust, ar trebui să-ți golești frigiderul iar asta te duce în pragul faliemntului.

În primul rând de ce gustul trebuie să fie un spectacol? Și de ce am uitat de miile de ierburi aromatice folosite de strămoșii noștri? Încă sunt accesibile, să știți!

Sunt ani de când nu mai folosesc aditivi alimentari procesați și nu le simt deloc lipsa. Sunt același om care în studenție mânca margarină cu delikat presărat deasupra, să știți. Încă nu sunt un model de alimentație dar am un copil care nu mănâncă Mă străduiesc din toate puterile să fac numai mâncăruri din care, dacă se întâmplăă să îl tenteze, să poată gusta în siguranță. În casa noastră nu mai există mâncare de adulți. Ca multe alte persoane cu copii mici, ne-am adaptat noi alimentația în funcție de copii, nu invers. Și am descoperit că nu ne-a cazut părul, că nu ni s-au ofilit papilele gustative. Că nu am picat în depresie și că de fapt mâncăm cam aceleași lucruri, însă puțin altfel.

Dr. Sears a publicat recent pe Facebook un link cu trimitere către glutamatul de sodiu - îl voi numi MSG de acum (monosodium glutamate) și chiar vreau să traduc o parte din acest scurt articol pentru cititorii care nu au răbdare să citească în limbi străine.

“MSG este un amino-acid potențiator de aromă folosit în indutria alimentară, mai ales în alimente procesate, ambalate, și în produsele de tip fast-food. Este un neuro-transmițător excitant și o neurotoxină. Mulți oameni sunt sensibili la MSG și nu au nici cea mai vagă idee despre asta! Simptomele includ adesea dureri de cap, palpitații, înroșirea pielii, senzația de greutate în piept, asta numai ca să enumerăm câteva. Ca o completare, poate cauza sindromuri precum ADD, ADHD, amorțire intelectuală (cum să traduc altfel mental numbness?), oboseală cronică și multe altele!" 


Acum aruncați vă rog un ochi pe această scurtă listă de ingrediente care conțin, volen-nolens, acest afurisit aminoacid și încercați să calculați cât MSG înghițiți zilnic fără să vă dați seama. Am lăsat și denumirile englezești întrucât de multe ori foaia cu ingredientele în romnește e ilizibilă pe multe produse. 

• Drojdie autolizată (autoliza este degradarea spontană pe care o suportă toate țesuturile în grade diferite, sub acțiunea enzimelor produse de propriile celule; sursa: ROmedic: ingredientul în engleză:  Autolyzed yeast). Gândiți-vă de asemenea că enzimele folosite la digerarea sintetică a drojdiei nu provin din surse naturale, deci purtitatea substanței folosite e îndoielnică, așa încât e posibil ca și produșii de reacție să fie dubioși într-o anumită măsură. 
• Caseinat de calciu (caseina este proteina din lapte; denumirea engleză: Calcium caseinate)
• Proteină hidrolizată (noi cumpărăm apă de izvor și mâncăm proteine hidrolizate în apă clorinată; engl: Hydrolyzed protein)
• Proteina vegetală hidrolizată (engl: Hydrolyzed Vegetable Protein (HVP))
• Caseinat de sodiu (asta pe lângă obligatoriul conținut de sare de bucătărie, dar știți ce face sodiul în exces în organism? engl: Sodium caseinate)
• Gelatină
• Proteină texturată (Textured Protein)
• Glutamat monopotasic, sau monosodiu glutamat de potasiu (engl: Monopotassium glutamate)
• Proteine hidrolizate din plante (engl: Hydrolyzed Plant Protein (HPP))
• Extract de drojdie (Yeast Extract)
• Glutamat
• Acid glutamic (Glutamic Acid)
• Extract de proteină vegetală (Vegetable Protein Extract)
• Senomyx (extract de grâu care este trecut ca aromă artificială)

Iată un PDF care explică muuult mai pe larg unde găsiți monosodiu glutamat.
http://www.truthinlabeling.org/SourcesBrochure.pdf