Unde se termină dragostea

13:29

Cât de frumos a scris Raluca despre perechea ei. Mai că m-a făcut să uit că mulţi bărbaţi români nu se poarttă aşa în familie şi că multe femei române aprofundează sacrificiul de sine într-un mod de-a dreptul nesănătos.


De la protecţia exagerată acordată băieţilor în propriile familii (în detrimentul fetelor) până la răsfăţul fără niciun dumnezeu al soţilor, care sunt privaţi de corvezile casnice de parcă ar fi nişte seniori feudali şi nevastele lor nişte ţărani legaţi de glie, exemplele mitocănismului sunt mult mai dese decât decât cele care denotă responsabilitatea şi respectul pentru cei de-acasă.


Ne creştem fetele să fie curate şi ordonate "că sunt fetiţe", iar băieţi au voie întotdeauna să greşească, să scuipe, să se îmbrâncească sau să primească mâncarea direct din farfurie, fără s-o mai şi spele după masă, că "lasă, că e băiat". 

Ne dorim o noră care să spele, să calce şi să gătească bine pentru băiatul mamei. Orice alte calităţi rămân pe planul doi. A, da, şi mulţi chiar ajung să se însoare pentru asta şi pentru niscaiva sex pe gratis. Am auzit bărbaţi spunând că "Cutărela" nu găteşte aşa că o să se despartă de ea. 



Şi când batoza nu mai are timp să se îngrijească, s-a îngrăşat şi s-a umplut de bube din pricina oboselii, iar seara pică lată lângă unul din plozii pe care i-a trântit din inocenţa de a-i crede fructul unei dragoste curate, adică întruchiparea a orice e mai bun din fiecare din cei doi părinţi, tot femeia e de vină. Că s-a schimbat, că nu-i mai acordă soţului atenţia de dinainte, că, că, că. 


Dacă e deşteaptă, vobeşte prea mult. Dacaă nu se opreşte la timp din cicăleală (din cererea drepturilor personale, bunăoară din cerutul insistent al unui timp pentru ea însăşi) îi băgăm pumnul în gură. Şi dacă nu tace nici aşa, mergem la altele care ne dau ce vrem, nu-i aşa?. Pentru că orice mascul feroce are cel puţin o amantă, atfel îl consideră prietenii drept prost. 


Mi-aduc aminte de o scenă, din Casino cred că era, când un mahăr mafiot italian spune că nu face sex oral cu nevastă-sa pentru că gura aia îi pupă copiii. Ăsta era unul din motivele pentru care avea omul amantă, pentru că vezi bine, în loc să ne rezolvăm carenţele de acasă e întotdeauna mai uşor să găsim pe cineva dispus să accepte minusurile noastre fără să ne ceară cine ştie ce în schimb, de exemplu tot restul vieţii, cum cere de obicei nevasta. 


Trăim în prejudecăţi şi ne îmbrăcăm în ele fără să ţinem cont că ajunge să ne fie prea cald de atâtea haine. Ne ascundem sub masca bunăvoinţei şi când vine primul semn de disconfort, inerent vieţii agitate pe care o duce orice om cu familie, care a ajuns la jumatatea varstei, ripostăm şi aruncăm cu  noroi în singurul om care ne-ar fi putut fi alături necondiţionat. 


Mulţi români se bucură când au băieţi. Cred şi eu că se bucură, când ai fată te ataşezi de ea şi suferi când o vezi suferind pe mâinile unuia sau a altuia, sau ţi-e ruşine când se îndrăgostşte şi ajunge să aibă un copil pe care tatăl nu-l primşte. Sau când intuieşti că va ajunge ca nevastă-ta, o fostă floare, acum asudată în preajma aspiratorului, a cârpei pentru baie şi a oalei de ciorbă pe care o ceri tu zilnic imaginându-ţi că un buchet de 8 martie şi un sex leşinat care durează maxim 10 minute, în urma căruia cazi satisfăcut şi epuizat, sforăind cu patos, ar trebui s-o mulţumească. Pentru că, vorba aia, cine se mai uita la ea? Să fie mulţumită cu ce are, hoaşca dracului. 


Lasă că mâine poate o vezi iar pe prospătura aia bună şi poate ajungi să te freci de ea în autobuz. 


Cum să îţi creşti mai degrabă copiii în mod responsabil, pentru a fi sigur(ă) că atât fetele cât şi băieţii se bucură de egalitate de şanse? Mai bine alegi calea uşoară. Băieţii suferă mai puţin, sunt mai rar abuzaţi sexual şi au mai multe şanse să aleagă în viaţă ce e mai bun. Să ne bucurăm, dragii mei!

Femeia trebuie să tacă şi să facă. Să nu câştige mai mult dect bărbatul. Să nu se şcolească pentru că riscă să găsească numai hăndrălăi sub nivelul ei intelectual şi va suferi ca un câine. 


La noi, se iau măsuri eventual când partenera este abuzată fiziic şi are certdficat medico-legal. La ei, iată ce este un abuz



Am fost violată acum doi ani. Pot suna la asociaţia voastră pentru asistenţă?
Da. nu este neobişnuit faptul ca e nevoie de timp să realizezi ce s-a întâmplat şi să ai curajul să vorbeşti despre asta. Uneori, emoţiile legate de viol sunt readuse la supraţă de alte eenimente din viaţa ta, bunăoară în cadrul unei relaţii sexuale din prezent, sau când auzi despre altcineva care a fost violată sau când ai parte de schimbări importante in viaţă, precum apariţia copiilor. Nu este prea târziu să raportezi violul la poliţie. La K*** te ajutăm cu informaţii despre locurile unde te poţi îndrepta pentru ajutor sau suport emoţional. Ne poţi suna si dacă vrei să întrebi ceva în legătură cu violul, şi dacă doar vrei să vorbeşti. 
Soţul meu nu m-a rănit niciodată (fizic) serios. Dar îmi tot spune că mă omoară, mi-e teamă. Este acesta un abuz? 
Da. A fi amentinţată cu moartea de către partenerul tău este abuz psihologic şi un act criminal. La K*** îţi putem oferi informaţii despre unde poţi găsi ajutor şi despre cum trebuie să procedezi pentru a raporta cazul Poliţiei. Ne poţi suna şi dacă vrei doar să vorbeşti despre experienţa ta. 
Partenerul meu se înfurie uneori peste măsură; m-a îmbrâncit într-un perete, m-a târât de păr pe podea şi mi-a distrus lucrurile în faţa copiilor. Acum mi-e teamă pentru copii. Pot suna asociaţia K****?
Da. Ai fost supusă uneor acţiuni violente. Copiii care sunt martorii unor acte violente sunt consideraţi victime (ale crimei). La K*** îţi putem oferi informaţii despre unde poţi găsi ajutor pentru tine şi pentru copiii tăi. Multe servicii (de ajutor social) acceptă şi copii. Poti de asemenea să ne suni şi dacă ai nevoie să vorbeşti cu cineva despre situaşia în care vă găsiţi tu şi copiii tăi. 
Fostul meu iubit a făcut o înregistrare când făceam sex. Acum a postat filmul pe Internet. Ce pot să fac? 
A posta un film cu conţinut sensibil pe Internet contra voinţei tale este o infracţiune pe care o poţi raporta Poliţiei. Sună fără rezerve la K*** pentru a discuta pe marginea situaţiei, ce poti face să o rezolvi ;i unde poţi găsi sprijin. 
Prietena mea este geloasă şi se poartă rău cu aproape orice persoană cunosc eu. Din exterior, suntem cuplul perfect (de lesbiene). Ea este inteligentă şi are o slujbă bună. Când îmi exprim opinia personală vis-a-vis de un lucru sau altul îşi bate joc de mine şi când încerc să fac lucruri în felul meu aproape mereu o fac greşit. E ca şi cum mă priveşte de sus, deşi spune că mă iubeşte şi nu poate trăi fără mine. De câteva ori în ultimul an mi-a dat palme sau m-a chinuit în momente intime. Asta se intâmplă mereu când spun ceva pozitiv despre altă persoană sau dacă am contrazis-o. Abia mai îndrăznesc să spun ceva, că se enervează foarte rău. Nu ştiu ce să fac. 
Ceea ce spui tu e că prietena ta te bate atât fizic cât şi psihic. Drept urmare, te simţi un om "de nimic" şi nu mai îndrăzneşti să te exprimi din cauza furiei pe care i-o provoci. Prietena ta te controlează folosind violenţa, în aşa fel încât tu să nu spui ce gândeşti. Ce ai descris tu este un gen de violenţă foarte gravă, caracteristică relaţiilor apropiate. Violenţa repetată şi de lungp durată este o infracţiune şi se numşte "violare generală a integrităţii femeii" ("gross violation of a woman's integrity"). Situaţia în care trăieşti tu este distructivă şi ar trebui să iei măsuri pentru a schimba lucrurile. Oamenii au nevoie adesea de cineva cu care să vorbească şi care să le ofere sprijin. Este important să ai o portiţă de scăpare pentru cazurile în care violenţa ar putea escala. La K**** putem să îţi oferim suport şi informaţii despre unde poţi găsi ajutor în zona unde locuieşti. 
Unde lucrez eu vin o mulţime de bărbaţi tineri. De obicei este distractiv, flirtezi puţin şi glumeşti cu ei. Dar la un moment dat s-a întâmplat ceva. Într-o seară târziu am întâlnit doi băieţi afară. Băusem puţin. Ei m-au întrebat dacă nu vreau să mă duc la ei acasă. Am refuzat. Dar ei mi-au spus că nu scap de-acolo până nu le fac sex oral. Când am încercat să fug, unul din băieţi s-a aşezat pe mine iar celalt mi-a pus-o în gură. Când am început să vomit m-au făcut ticăloasă dezgustătoare şi mi-au zis că trebuie să-mi cer scuze. Acum nu mai am curajul să merg la muncă. Mă simt dezgustată şi ruşinată. Nu am vorbit despre asta cu nimeni. Aş vrea să mor. 
Ai fost supusă unui abuz sexual şi e normal să te simţi astfel în urma lui. Nu este vina ta că ţi s-a întâmplat. Ai dreptul să primeşti ajutor şi suport moral şi nu trebuie să treci singură prin această experienţă. Băieţii pe care i-ai descris te-au supus unui act criminal, pe care îl poţi raporta poliţiei. Sună la K*** sau ia legătura cu cineva care te poate ajuta şi poevesteşte ce ţi s-a întâmplat. Tu sau o persoană apropiată ne poţi suna pentru a discuta opţiunile pe care le ai la dispoziţie. Dacă incidentul s-a petrecut în ulţima săptămână, poţi lua legătura cu serviciul de sănătate, care pot atesta eventualele răni fizice şi aduna probe în cazul în care vrei să raportezi cazul poliţiei. Dacă experimentezi o stare acută de anxietate, pe care n-o poţi depăşi singură, o opţiune disponibilă este serviciul psihiatric de urgenţă. 
Sunt însărcinată în şapte luni. Acum câteva săptămâni soţul meu şi eu am avut o ceartă. M-a lovit de perete, iar eu am căzut şi mi-am luxat incheietura mâinii. A doua oară când ne-am certat m-a lovit peste faţă, i-a sunat pe părinţii mei şi le-a spus că sunt nebună şi că trebuie să îi mulţumească că mă ţine lângă el. Apoi a spus ca trebuie să ies, ma luat la şuturi şi m-a încuiat pe dinafară în mijlocul nopţii. Soţul meu nu m-a mai lovit până acum. Acum spune că a făcut o greşeală, şi a vrut doar să mă "pună la încercare". Nu mai am încredere în el. Este corect sau greşit ceea ce simt?
Ai trecut prin ceva foarte grav iar tu şi copilul tău sunteţi în pericol. Din păcate, se întâmplă uneori ca bărbaţi care nu au mai fost vreodată violenţi să înceapă să-şi agreseze partenera după ce aceasta rămâne însărcinată. Situaţia ta actuală nu este sigură şi este important să fii pregătită în caz că violenţa continuă. Poţi fie contacta o autoritate (poliţia, serviciile sociale) fie, dacă nu vrei asta, să vorbeşti cu un prieten, rudă sau serviciu adresat mamelor. La K*** te putem ajuta să rezolvi situaţia şi să determini care sunt opţiunile tale. 
Verişoara mea a venit în Suedia acum şase luni. Soţul ei nu o lasă să iasă din casă şi o bate. Este din Albania şi nu vorbeşte suedeză. Când am văzut-o ultima dată a spus că nu mai poate trăi aşa. Am spus că o pot ajjuta dar ei îi e teamă şi nu se simte în siguranţă în "socitarea suedeză". Soţul ei i-a spus că nu va fi în stare să se descurce şi că va sfârşi ca prostituată fără el (ea nu are bani him).  O poate ajuta cineva?
Verişoara ta se află într-o situaţie dificilă şi este bine că te are drept ajutor. Ceea ce descrii tu este grav şi verişoara ta are nevoie urgent de ajutor. Folosirea violenţei şi restricţionarea libertăţii de mişcare a cuiva este o crimă care poate fi raportată la poliţie. Dacă verişoara ta nu vrea să contacteze autorităţile, există organizaţii de voluntari către care se poate îndrepta pentru ajutor. Sună la K***, printre altele putem oferi informaţii despre adăposturi pentru femei unde se vorbeşte albaneza şi care au posibilitatea de a se ocupa competent de femei care au ajuns recent in Suedia. 
Când mergem undeva, prietenul meu insistă să mă îmbrac cât mai sexy. Spune că-i face plăcere să mă privească ştiind că el e singurul care mă poate duce cu el acasă s-o "facă" cu mine. Când ajungem acasă spune că trebuie să mă pedepsească pentru că mă port ca o curvă şi mă forţează să fac lucruri pe care nu le doresc în materie de sex. M-a forţat de asemenea să fac sex cu el într-o toaletă publică. Imediat ce port haine "normale" sau nu mă machez spune că sunt al naibii de urâtă, ca o cotoroanţă şi că sunt frigidă. Aş vrea ca el să se schimbe şi să mă iubească pentruc eea ce sunt. Eu îl iubesc, dar întodeauna sunt tristă şi mă smt ciudat. Cum am ajuns în situaţia asta?
Spui că prietenul tău îţi impune ce să porţi, cum să te porti şi spune lucruri degradante în ce te priveşte. Mai mult, te-a forţat să faco sex, ceea ce constituie o infracţiune. Descrii o relaţie distructivă, în care prietenul tău comite acte de abuz psihic cât şi fizic împotriva ta. Acum îţi doreşti ca relaţia ta să se schimbe şi ca prietenul tău să fie altfel. Prietenul tău trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru comportamentul şi acţiunile sale. O relaţie în care nu te simţi iubită, nu poţi fi tu însăţi şi te întristează nu este una durabilă. În acest tip de situaţie s-ar putea să ai nevoie să discuţi cu cineva care te poate ajuta. Un telefon către K*** poate fi un prim pas către schimbarea situaţiei în care te afli. Deţinem, de asemenea, informaţii despre cine te poate ajuta cu suport şi sfaturi. 

You Might Also Like

21 comments

  1. Eu cred ca romancele duc lipsa de respect de sine. Ca pana nu te respecti tu, nu te respecta nimeni. Adica stiu ca in unele familii fetele sunt crescute sa fie sluga barbatului, iar baiatul, seful casei. Dar la ce mai serveste educatia daca nu-ti deschide putin mintea? Daca nu te face sa-ti pui intrebari si sa ai anumite asteptari de la oameni, de la viata, in general?
    Adica modelul asta de familie care exista pe la noi n-o sa se schimbe in veci pana cand femeile nu vor cere respect si dragoste de la cel de langa ele. De la oameni, in general.

    RăspundețiȘtergere
  2. DA.as zice un comentariu chiar MEDIOCRU, eu nu te cunosc si nici nu doresc sa te cunosc pentru ca dupacum scrii, judeci lucrurile in sens negativ , mai bine zis as crede ca esti plina de ura in privinta barbatilor. Probabil ca ai suferit mult din pricina lor sau mai bine zis din pricina neimplinirilor tale. Daca esti maritata pot spune ca mi-estemila de sotul tau, nu as vrea sa am o nora ca tine care zice ca baiatul meu ar putea fi un HANDRALAU. Urat, foarte urat din partea ta, iti doresc sa ai si tu un baietel poate doi si atunci nu vei mai vorbi asa de urat despre ei , APROPO.,sotul tau cum e , sau iubitul tau sau tatal tau sau fratele tau sunt handralai? Poate ai tu o problema si nu recunosti mai intreaba si pe cei din jurul tau ce parere au despre tine daca ar putea fi sinceri si nu te- ai supara. Iti doresc ceva mai multa minte, nu stiu ce varsta ai dar nu-ti dau mai mult de 17 ani si as crede ca ai trecut prin trauma unui viol asa se explica toata ura ce o emani. FII MAI POZITIVA

    RăspundețiȘtergere
  3. Gabi, de-asta am ridicat si eu semnalul asta de alarma. Iar intrebarile sunt traducerea exacta de pe acel site de asistenta pentru femei abuzate. Se numeste awareness.

    Eva, nu am baieti, dar nici 17 ani iar despre restul nu stiu ce sa spun. Exista campanii intregi contra violentei domestice in Romania. Violenta domestica inregistrata a atu=ins niste cote iingrijorator de mari. Lucrurile despre care scriu eu sunt reale. E un fir al judecatii imprimate in multe familii nefericite. Daca am deschide ochii si am oferi u adevarat egalitate de sanse in mediile mai putin educate multe femei n-ar mai considera bataia un rau necesar.

    Cu privire la restul situatiei mele, sunt maritata, relativ fericita, ca orice om, mai cu bune, mai rele, iar sotul meu nu face parte din categoria asta. Cauta o postare care se numeste "Tata de fata" ca sa vezi despre cine este vorba.

    RăspundețiȘtergere
  4. hmm, exact despre asta vorbeam mai sus...Eva eu am baiat, un sot pe care-l iubesc, am si tata si tot restul. Dar sunt total de acord cu ce a scris Zoozie...
    Si-mi voi educa baiatul sa respecte femeile si pe toti oamenii din jurul lui...la fel cum face in prezent si sotul meu.

    RăspundețiȘtergere
  5. Suntem un popor abrutizat care perpetueaza idei patriarhale. Imi este absolut sila si ma bucur enorm ca am plecat din tara si nu mai am de a face cu mentalitatile astea primitive. Sunt atatea femei nefericite si abuzate, sunt atatia baietei mici crescuti ca niste plante. Nu o sa ne facem bine ca popor si suntem abrutizati. Am vazut si atatea mame de femei care dadeau o educatie intolerabila baietilor. Iulia.

    Ne place prea mult mitocania si mocirla morala.

    RăspundețiȘtergere
  6. Buna Seara!
    Eu sunt Vlad, unul dintre membri Radio Whisper - un radio antimanele dedicat bloggerilor şi nu numai.
    Am găsit întâmplător blogul tău, am citit câteva articole şi nu am vrut să ies înainte să te felicit – mi-a plăcut mult ce am găsit aici. Am fost atras de subiectele interesante si de originalitatea articolelor. Felicitari ! Noi promovăm la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tău; am specificat sursa articolului şi am deschis şi un subiect pe baza acestuia. Dacă doresti, poţi să ne recomanzi orice articol, iar noi îl vom promova.
    Ne-ar face plăcere să ştim că ai dori să ne susţii în acest proiect de radio şi să accepţi o eventuală colaborare.
    M-am gândit aşadar să vin cu o propunere:
    Pe Radio Whisper se difuzează toate genurile de muzică, exceptând manele şi piese necenzurate. Avem şi câteva emisiuni, ştiri etc. Ne-am propus să realizăm un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de susţinerea şi ajutorul tău şi al celorlalţi colegi bloggeri. Dorim să creăm o echipă cât mai complexă de oameni cu un talent aparte şi m-am gândit că poate ai vrea sa ni te alături şi să colaborăm (binenţeles, pe unul dintre domeniile care îţi place). Dorim de asemenea să îţi acordăm un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile şi modul de a gândi al bloggerilor şi al ascultatorilor noştri.
    Îti multumesc pentru timpul acordat, iar acum îti propun sa adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tău şi să ne dai add la id-ul asculta.whisper sau un e-mail, tot la asculta.whisper@yahoo.com, pentru a discuta mai multe.

    www.radiowhisper.com
    Multumesc,
    Cu stimă Vlad!

    RăspundețiȘtergere
  7. Zoozie,
    foarte frumos scris. Chapeau!

    "Lasă că mâine poate o vezi iar pe prospătura aia bună şi poate ajungi să te freci de ea în autobuz." - replica asta e geniala. Cu atat mai mult cu cat de obicei "vine" de la oarece cetateni nu tocmai rupti din soare, dar cu pretentii cosmice!

    Eu ma-ntreb cum sa-mi cresc junele in asa fel incat la maturitate sa stie si singur unde i-s sosetele curate. Nu via "mami" sau "iubi".

    RăspundețiȘtergere
  8. Recunosc, m-ai socat. Te stiu deja ca esti directa si ca niciodata nu spui altceva decat gandesti...dar chiar nu ma asteptam sa gandesti asa....nu ma intelege gresit, sunt in mare masura de aceeasi parere ca si tine, cu cateva exceptii/punctari ale celeilalte fatete: de foarte multe ori, starea lucrurilor pe care o descrii tu exista si din vina femeii care incurajeaza, tolereaza, inghite si subscrie cu docilitate la acest tip de tratamente/educatie. Pana la urma, o demonstreaza exceptiile (care confirma regula?!) nu te tine nimeni cu forta langa un astfel de barbat, fie ca exista copil sau nu in ecuatie. Nu te tine nimeni sa rispostezi si sa "ridici" capul. Mentalitatile, din fericire, incep sa se schimbe sau hai sa zicem sa se echilibreze. Eu, spre exemplu, am intalnit foarte multe cupluri, cel putin in ultimii ani, care isi doresc fete (bine, din niste considerente pe care nu vreau sa le enumar acum)...Cred insa cu tarie ca felul in care "pornesti" o relatie (si aici nu ma refer la parcursul ei ci la niste "reguli" de trai comun) te ajuta foarte mult sa-ti dai seama cu cine ai intrat "in cardasie" :D. Cunosc barbati care sunt tati minunati cu "norma scurta", care stiu sa duca gunoiul si sa puna aspiratorul in functiune cand sunt rugati, dar care fac precum toate "orataniile" daca nu au mancarea facuta si calda. Cunosc si barbati care se implica in toate cele isi dau cu parerea, participa activ si pun mana si fac si ei(uneori enervant de insistenti si meticulosi)...pana la urma fiecare femeie isi asuma ceea ce a ales....In cazul in care, descopera mai tarziu cu "ce s-a pricopsit", ma repet, este libera sa reactioneze si sa nu ajunga in stadiile descrise de tine. Aici intervine insa rutina, obisnuinta, frica si delasarea....si multe fac asa. Spre exemplu, mie una mi-e greu sa cred ca femeia insarcinata in 7 luni si agresata de sot nu a vazut absolut niciun semn de violenta (verbala sau fizica) la sot pana la momentul descris...cred ca mai degraba a ales sa ignore sau sa tolereze diverse maifestari spunandu-si ca sunt "doar niste iesiri nervoase"...hai ca deja m-am lungit mult ...:D
    Ps: scena nu era din Casino ci din "Cu Nasul la psihiatru" si da, si eu am tinut-o minte! :D

    RăspundețiȘtergere
  9. Mamituni, deci asa m-ai gasit! Zoozie, m-ai facut faimoasa! :D

    Ei sa stii ca te si inseli in anumite privinte. Sacrificiul asta de sine al femeilor rar il vad manifestat in jurul meu in avantajul copiilor! Foarte rar! Si asta e cam singurul tip de sacrificiu cu care chiar sunt de acord. Asta e menirea noastra ca mame.

    Dar da, ai dreptate, n-am inteles niciodata de ce femeia ar trebui sa calce, atunci cand la calcat sunt doar camasi de-ale sotului... :D Si cate alte exemple. De vina e societatea romaneasca, si barbatii, si femeile. Femeile mai ales ca mame ale baieteilor, dar si ca sotii ce se lasa folosite. Cand mergi in multe alte tari vezi un respect palpabil fata de femei! E ireal si e asa vizibil! Cand am fost in Israel stiu ca am fost absolut socata de aspectul asta!

    Si eu am remarcat replica amintita de Mamituni, superba! plina de patos toata postarea, desi iar vei spune, ca si la postarile referitoare la alaptat, ca tu nu le gandesti asa pasionale.

    Referitor la sotul tau, l-am admirat de multe ori ca sot si ca tata, cate face pentru voi. Putini barbati pe care-i cunosc ar mai fi facut la fel. Mai ales in multe aspecte ale natural parentingului, attachment parentingului, care sunt mai deranjante pentru un barbat clasic, pentru ca femeia de langa el nu mai este doar sotia lui, ci este MAMA.

    Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  10. Asa cum scrie si Oana , foarte bine mai sus, cred ca multe dintre aceste femei isi merita soarta si o spun chiar cu riscul de a fi perceputa drept anti feminista, desi sunt fix invers.Nici eu nu inteleg de ce trebuie sa ti pleci capul , sa te supui anumitor comportamente violente chiar si verbale , doar ca ai un copil , ca deh suntem de atatia ani impreuna sau ca mi e greu s o iau de la capat.Niciodata nu e greu cand e vorba de fericirea ta si de respectul pe care fiecare femeie ar trebui sa l primeasca in locul palmelor, injuraturilor etc.Cred ca suntem responsabile de alegerile pe care le facem , chiar si cnd ne luam barbatii :)) , cum la fel cred ca suntem responsabile de a pastra limita aia intre respect si violenta.

    RăspundețiȘtergere
  11. Multumesc, Zoozie!
    Ai un talent deosebit in a scoate la lunima partile urate ale sufletului uman.
    Sunt de acord cu tine!

    RăspundețiȘtergere
  12. Ma vad nevoita sa ofer niste explicatii. Continutul acestui articol nu este frustrarea mea varsata, este doar un semnal de alarma. Nu are legatura cu viata mea personala, asa cum au spus cateva coci de aici, eu am ales responsabil. Insa stiu multe cupluri, de altfel cultivate si bine-castigatoare, in care violenta domestica a fost cel putin o perioada o realitate. SI mai stiu multe cazuri n societatea obisnuita, a celor mici si anonimi, unde nevasta chiar se sacrifica pe altarul caminului, rolul ei bine definit find a spala sosetele (da, nu au masina de spalat) si a face barbatului sa manance.

    Ideile de mai sus sunt rodul observatiilor mele de ani de ziile. Intentionat nu am bagat si partea frumoasa. Aceea, dragele mele, nu impresioneaza pe nimeni.

    Raluca, nu am scris ca femeile s-ar sacrifica pentru copii, ele s-ar sacrifica pentru orice, se lasa abrutizate pentru ca asta li s-a inoculat de mici. ELe nu stiu sa faca altceva.

    Oana, Mami de daria, frica te schimb. Cand ti-e frica nu mai esti om, iti piere discernamantul. Mi-ar placea daca oamenii ar lua atitudine in favoarea femeii abuzate fizic si psihic (injosite) fara s-o judece. Nu stii niciodta, ca persoana, cat de imprevizibil reactionezi intr-o situatie limita.

    Ca exista si barbati care respecta femeia? Cinste lor, exista pan in cele mai vechi timpuri. Dar am impresia rautacioasa ca daca ar fi lezati intr-o zna sensibila, care la cei cultivati sid estupati la minte poate adanc bagata in subconstient si prin urmare nu stiu de ea, eactioneaza laf fel de scarbos. Mai finut, dar scarbos. Te lasa cu c... in balta in momente limita, de exemplu. Sau fac anumite gesturi care vrand-nevrand te trimit la locul tau, un pas mai in spate.

    Exact asta incercam sa subliniez. Normal ca se scapa de asemenea mentalitati, dar dureaza mult, e greu si e nevoie de multe resurse.

    SI mai adaug intr=un final ca un rocent foarte mare de fete si femei au fost abuzate intr-un fel sau altul cel putin o data in viata. Nu vreau sa insinuez aici violuri in masa, chiar nu e nevoie sa ajungi pana aici ca sa calci pe cineva in +picioare

    RăspundețiȘtergere
  13. imi cer scuze pentru multele greseli, am un copil grabit.

    RăspundețiȘtergere
  14. este adevarat ca multe fete , femei sunt abuzate in toata lumea indiferent de gradul de civilizatie al zonei respective, dar sa nu uitam ca si baietii pot fi la fel de abuzati si uneori mult mai dur in lumea aceasta si nu se fac referiri, comentarii, plangeri atat de inversunate ,poate este un subiect tabu . In lumea aceasta suntem femei bune, femei rele, femei de cariera, etc. vicioase sau virtuase,ca de altfel si barbati buni, barbati rai etc . oricum avem nevoie unii de altii, sa ne iubim sa ne uram daca vrem , si nu este nici un abuz daca ii calc o camasa sau ii fac ceva bun de mincare ca doar si el o avea meritele lui si mai mult IL IUBESC si nu e o rusine .NIMENI NU E PERFECT dar putem fi un pic mai toleranti unii cu altii.

    RăspundețiȘtergere
  15. Eva, total de acord cu ce spui, dar cati barbati sunt batuti de femeile lor? Pentru ca viceversa este dureroasa.

    Abuzuri de tot felul exista in lume, cel mai infiorator mi se pare cum ne schingiuim copiii.

    Dar revenind la violenta domestica, rapotata in atat de putine cazuri, am auzit relativ recent ca o femeie a fost atat de rau batuta incat avea vanatai pe tot corpul iar politia locala s-a autosesizat si i-au dat masculului feroce o bataie sora cu moartea. Femeia si-a lasat cei doi copii acasa - aia nu erau batuti - si a plecat in lumea larga. Chiar, de ce apar asemenea cazuri? Daca. ne-am respecta reciproc n-ar fi cazul sa ne impunem cu forta. Folclorul nostru abunda in neveste batute ca aveau gura mare. De aceea cred ca radacinile raului sunt mult mai adanci.

    Dar la noi politia inca nu te ia in serios daca raportezi un viol domestic. Pentru ca da, exista si asa ceva. Si majoritatea sunt lapte si miere la inceput si cred ca inconstient isi aleg viitoarele victime sa fie cat mai vulnerabile psihic, sa devina incapabile sa spuna nu.

    RăspundețiȘtergere
  16. Total de acord cu punctul tau de vedere, Zoozie...
    Nu neg ca exista pe lume destui barbati batuti, violati, abuzati, dar cred ca nr. femeilor e mult mai mare. Traficul de persoane, prostitutia silita, victime "colaterale de razboi - pe-acolo sunt multe femei cu vieti distruse. Nu mai zic de parerea islamismului vizavi de conditia femeii.

    Revenind pe plaiul mioritic, multe femei isi cresc baietii cu aceeasi mentalitate patriarhala. Era un banc pe vremuri:
    Ioneasca si Popeasca se intalnesc la piata si discuta despre copiii lor, proaspat casatoriti:
    Ioneasca: - Fie-mea a fost norocoasa; are un sot gospodar; barbatu-sau calca, gateste, spala vasele!
    Popeasca: - Da, a nimerit bine. La fiu-meu, in schimb, e tare rau: el calca, spala, gateste...

    RăspundețiȘtergere
  17. xelomon, m+ai facut sa rad, multumesc! Asa e, perspectivele ne omoara. :D

    RăspundețiȘtergere
  18. Buna,
    Urmaresc si eu de ceva timp blogul tau si imi place foarte mult.
    Sunt complet de acord cu tine, in tot ce ai spus mai sus.
    Pe de o parte, sunt de vina si femeile pentru intretinerea cercului vicios, de la imprimarea in cultura copiilor atat fete, cat si baieti, DAR cred ca vina apartine mai mult barbatilor.

    Cu tristete, trebuie sa ma recunosc si pe mine in categoria in care unele din cele ce au comentat mai sus baga femeile: cele care stau, desi au simtit deja pe propria piele violenta barbatului.
    Da, dupa o relatie de 12 ani in care am dus-o si bine si mai putin bine, fara sa fie vreodata cu adevarat rau, in momentul in care i-am spus ca nu mai vreau sa fiu cu el, pentru ca am gasit pe cineva care mi s-ar potrivi mai bine, a avut o criza de nervi, cum nu am mai vazut, in care amesteca plansul cu furia si care a culminat cu o palma-pumn care m-a ratat la centimetru.

    Am ramas cu el, fara sa uit de toata experienta, desi am o educatie, am o inteligenta care ma ajuta sa discern binele de rau. Am ramas pentru ca in sinea mea stiu ca a fost un moment de ratacire, disperare si frica de abandon.

    Nu stiu ce voi face insa daca se va repeta scena...

    RăspundețiȘtergere
  19. Mai mult decat ce ai scris tu mai sus nu am ce sa mai adaug decat ca mi-a placut incursiunea ta in lumea necunoscuta a fricii, a sentimentului de neputinta si sunt pe aceeasi unda cu tine.
    Cred ca femeile se considera puternice pana se lovesc, intr-o masura mai mare sau mai mica, de cele cateva, dar nu de neglijat, momente dure aplicate de barbat femeii. In genere toate aceste momente se petrec in cele mai sensibile/vulnerabile clipe ale femeii, din nefericire. Pentru ca stim cu totii: barbatii gandesc simplu dar eficient.
    Ca sa scapi de ceea ce ai crezut odata ca era ceva minunat, parerea mea, nu o poate face nimeni decat tu.
    Am scris chiar un articol recent despre o anume Doamna Angela. N-am aprofundat povestea ei insa se poate citit printre randuri.
    Numai bine, zoozie.

    RăspundețiȘtergere

About Me