Pe măsură ce scriu privesc dunga verde de pe mână - ah! iată una mai groasă care s-a materializat lângă cot! Am declanşat holocaustul culorilor în căsuţa noastră. I-am cumpărat Andei azi creioane colorate mari şi carioci lavabile.


Uşile pe partea de lemn şi pe cea de sticlă, cearşaful de pat, hainele, podeaua, mobila, zidurile, toate au verde şi albastru în diverse cantităţi şi forme.  Plus partea culisanta a biroului meu de sticlă - de culoare fost-albă... plus eu, care nu ma omor după niciuna din culorile astea între noi fie vorba, plus salopeta mea de blugi - pantalonii mei scurţi preferaţi.

Jur că dacă mai continuă o pictez pe dos şi-i fac poze :D

Update: a găsit şi cutia cu culori, şi-a desfăcut-o singură, acum le scoate, mi le pune în mână, încearcă să le aranjeze la loc în cutie. Să ne ţină cine trebuie când va înţelege că şi astea scriu... EU N-O SĂ-I ARĂT ::)))


Alt update: se şterg cu apă. Mai puţin pe peretele ăla din poză, care nu e dat cu lavabil. Încă nu am curăţat propria piele. Mai cumpăram. Sunt Crayola.