Alegerile personale sunt personale

14:56

Stiu că într-un fel aşa e, dar mi se strânge sufletul când citesc despre alăptatul ca alegere personală.
Nu că n-ar fi aşa, însă artcolele de genul ăsta au un aer pro ne-alăptare. Nu văd de ce, având în vedere că oricum sunt majoritare, femeile care aleg să nu alăpteze trebuie să mai facă şi atâta caz de alegerea lor şi să se simtă atât de ofensate de "campaniile pro-alăptare", care, oricum, să fim serioşi, sunt atît de anemice, atât de... absente (exceptând câteva cuvinte sforăitoare apărut sporadic prin presă) încât nu cred că pot ataca sau învinovăţi o femeie care nu alăptează decât ar face pe un bărbat să se victimizeze că nu, el n-a alăptat vreodată şi, vai nouă, nici n-o va face.

Şi ar mai fi ceva. Campaniile pro-alăptare nu atacă, nu acuză, nu învinovăţesc pe nimeni. Ele recomandă, împart credinţe, senzaţii pe care le doresc în cel mai sincer şi omenesc mod oricărei mame. Postarea mea de mai devreme a arătat (dacă mai era cazul) că alăptarea nu e uşoară. Dar ce e usor în creşterea unui copil?

Spun eu: să alăptezi, chiar şi cu hopuri la început sau pe parcurs e mult, dar mult mai usor decât să nu alăptezi. O să merg mai departe de expresia aia deja încetăţenită printre militnti, cum că alăptatul nu e doar hrană. Deja multă lume şitie că e imunitate, confort pentru copil, ca mama slăbeşte mai repede după naştere etc.etc.  Dar că de fapt mama se odihneşte mai bine ştie cineva? Mă crede cineva?

Mă crede cineva că e mult, dar mult mai simplu să-ţi iei plodul după tine oriunde ai merge şi el să stea liniştit (în majoritatea cazurilor, până la urmă şi noi şi copiii noştri oameni suntem) decât să te întrebi dacă a mâncat, dacă doarme, dacă te caută prin casă, daca-l bate bona sau te miri ce alte nebunii? Pentru că eu mă simt mai bine în pielea mea când port după mine cea mai mare realizare de până acum decât dacă o pasez altcuiva ca să...  ma simt independentă. Un copil te leagă oricum, nu trebuie să-l alăptezi pentru asta. Da, aşa e, poţi expedia copilul la bunici şi să-ţi aduci aminte cu duioşie că ai şi tu un bebe de 7 luni (a, nu, stai că are 8 luni jumate: vaaaai, ce repede trece timpul!). Dar ştii că dacă ţi-a scăpat aşa ceva pe gură nu eşti părinte, nu? Copilul tău îii va spune "mamă" bunică-si şi asta pe bună dreptate.

Nu sunt deloc compatibilă cu tonul articolelor ca ăla de mai sus. Simt că lipseşte ceva din ecuaţie, poate reuşesc să-mi spună ce anume chiar mamele alea relaxate şi vesele. Soţul meu îmi spunea de curând că lui i se pare că să-i refuzi copilului să fie alăptat înseamnă să-ţi renegi copilul. Şi el e bărbat, pentru Dumneyeu. El "nu ştie cum e".

Nu stiu daca aţi observat, dar aproape toate manifestele pro-alăptare sunt citite tot de femei care alăptează.  Iar pe mail tocmai am primit un mesaj "Cunoaşte-l pe Bifi şi prietenii săi". Să vă spun unde redirecţionează mesajul? N-aţi ghicit încă? (dacă nu aţi ghicit o să las un comment mai tarziu; Zuzulina s-a trezit şi-mi bagă biscuiţi în sân - ăsta DA mesaj pro-alăptare.)

You Might Also Like

3 comments

  1. si eu am alaptat. si tot mi se pare ca alaptatul e o decizie personala. nici mamele care nu vor/nu pot nu ataca pe nimeni. merg mai departe..e o decizie intima. atat de intima incat orice forma de militantism , in orice directie e pur si simplu deplasata.:(

    RăspundețiȘtergere
  2. In sfarsit cineva de acord si cu mine........s-a reprosat (pe ici pe colo!) ca blogosfera mamiceasca (si nu numa'!) face presiuni in ceea ce priveste alaptarea (exclusiva) si ca pro-alaptarea asta "le-a iesit unora pe nas". Io nu am observat nici o presiune, articole despre alaptare care sa informeze sunt extrem de putine in limba romana, iar campaniile LP sunt chiar agresive.
    Iar alaptarea e o alegere personala, dar implica si copilul ca persoana.

    RăspundețiȘtergere
  3. maria bine-ai venitin mediocritatea noastra.

    Rox, in multe locuri am vazut ca se reproseaza ca exista campanii pro-alaptare dar eu nu am primit inca mass-uri de la leche legue; de la nestle insa da si nu m-am inscris nicaieri, cred ca m-au cules de pe vreun forum.

    Am citit chiar despre boobie-nazis, fanatice ale alaptarii care iti scot domnule ochiii daca vrei sa renunti (daca mai tii minte unde trimiteam la "iubim si nu dresam"...).

    Totusi, cred ca doamnele care nu alateaza ar putea sa lase vittoarele si proaspetele mamici sa decida in cunostinta de cauza, nearuncand o lumina peiorativa asupra actului de a alapta.

    Pana la urma nu e nimic nefiresc in a alapta, e la fel de frumos ca a-ti tine copilul in brate (pot sa fiu rea si sa adaug plus ceva mai mult :D). Dragostea de mama nu inseamna doar alaptat, ce-i drept, dar daca ai putea incerca s-ar putea sa descoperi ca ti se potriveste, nu?

    RăspundețiȘtergere

About Me