highlists

Unelte ajutătoare pentru evaluarea suptului și a posibilelor probleme în alăptare

În unele zone este greu de ajuns la un consilier în alăptare. Puteți întotdeauna discuta cu cineva, dar vă copiez mai jos câteva trucuri ut...

marți, 7 august 2012

Vocea fără corp

... este vocea societății civile. Într-o societate democratică,promulgarea legilor nu se face doar de sus în jos, ci și de jos în sus. Multe legi vin din nevoi care emerg în sânul societății, ca rezultat al presiunii societății. Nu trebuie să așteptăm mereu ca un grupmic să se gândească la nevoile noastre.


Doamnelor și Domnilor, tocmai s-a inițiat semnarea unei petiții care cere adoptarea legii care promovează codul de marketing al substinuenților de lapte matern (în sfârșit, povestea apariției acestui proiect este lungă și parțial telenovelistică). Această lege este tergiversată de vreun an, fiindcă - ați ghicit - e vorba de bani. De mulți bani. De multe suflete chinuite fără milă în maternitate, cărora li se sădește sâmburele îndoielii și al lipsei respectului de sine. Mă refer la ideea că nu au destul lapte, că au nevoie de ajutor, că nu pot avea încredere în propriile capacități de a-și îngriji copiii nou-născuți.

Indiferent de părerea voastră privind alăptarea, această lege nu va face decât bine, iar schimbările în mediul maternităților se vor simți foarte repde. Poate aveți o soră, o verișoară, o prietenă care urmează să nască. Această semnătură va genera awareness și cu timpul o va proteja și îi va ușura viața într-un fel de nedescris.

De ce avem nevoie de PL-x nr. 734/2011:
  • Promovarea subminează alăptarea în câteva moduri: imaginile frecvente, cuvintele, numele şi asocierile cu anumite produse fac ca alimentaţia artificială să pară normală, sigură şi echivalentă cu alăptarea.
  • Dacă un produs este uşor accesibil, i se face publicitate şi este frecvent promovat, atunci el va fi cumpărat şi folosit; dacă o companie distribuie mostre gratuite, acestea vor fi folosite.
  • Dreptul femeii de a lua o decizie informată cu privire la hrănirea copilului:
  • Alăptarea este un drept atât al copilului cât şi al mamei şi, în final, ea este cea care decide cum îşi va hrăni copilul.
  • Dacă femeile vor fi expuse doar promovării comerciale şi vor primi doar informaţii neadecvate despre hrănirea copilului, ele nu vor putea lua decizii informate. 

Și aici adaug eu: multe lucruri pe care dumneavoastră le considerați normale privind alăptarea sunt folclor urban, mituri de care producătorii de substitute de lapte matern au făcut uz sistematic încă din anii '30, validându-le astfel în fața publicului larg.  

Link către petiția online.

Copiii născuți la anul vă mulțumesc frumos. 

11 comments :

  1. eu nu stiu despre ce maternitate vorbiti, la polizu te punea sa alaptezi fie ca voiai, fie ca nu voiai

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu, de exemplu, vorbesc despre Filantropia. Copilul mi-a fost aratat 10 secunde dupa nastere, nu m-au lasat sa o pun la san in ciuda insistentelor. Alaptarea se facea la program fix. Copiilor li se ofereau din start lapte praf si GLUCOZA. Nu au tinut cont de faptul ca eu am refuzat sa i se dea lapte praf. Prima experienta a alaptarii a fost prin smucirea copilului din patut si infigerea cu capul de sanul meu, eram la 5 ore dupa nastere, copilul dormea.Pentru ca am stat 7 zile in maternitate a trebuit sa ma lupt la propriu pentru a putea alapta copilul la cerere. O gaseam mereu hranita cu lapte praf si glucoza. Pentru a evita asta am stat 5 zile in fund pe un scaun langa incubatorul ei. Am fost tratata de sus, descurajata, acuzata ca-i fac colici pentru ca-i dau prea des sa suga (nu a avut colici) si multe alte lucruri care descurajau orice tentativa de a fi o mama normala. Copilul meu luase o infectie si avea si icter patologic, alaptarea era singurul lucru care i-ar fi facut un bine real.

    NU ti se vorbea despre alaptare, nu erai sprijinit, instruit, incurajat. La plecare ni s-a sugerat sa cumparam lapte praf de o anumita marca. Daca nu as fi fost genul de om care sunt, daca nu as fi crezut foarte mult in natural, daca nu as fi fost la cursurile tinute de o doula foarte draga mie cu siguranta ca nu as fi ajuns sa-mi alaptez copilul. O fac si astazi cand ea are 16 luni, singurul lapte praf pe care l-a mancat a fost cel din maternitate.

    Pe langa faptul ca personalul este slab instruit este si rau voitor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Miruna, să știi că s-a schimbat Filantropia între timp. Doctorița Dițu de la neonato, de exemplu, insista să vină mamele la alăptare și se ruga de ele să ia copiii în saloane. Majoritatea însă erau speriate să rămână singure cu copiii și oricum abia se țineau pe picioare. Făcea din 2 in 2 zile "scoala mamelor" cu femeile și le spunea numai lucruri ok (printre care NU biberon, dați-le colostru că e bine, NU înfășatului sarma-style etc.) Problema e cu asistentele, pentru ele e mai simplu să le bage copiilor LP sub nas decât să explice fiecărei mame în parte ce trebuie să facă.

      Ștergere
    2. Mara, ar fi minunat sa se fi schimbat intr-un an lucrurile si sa permita luarea copiilor in camere. Cel putin pentru copiii nascuti natural, la cezariene am info. ca lucrurile stau la fel. Nu-mi era nici frica si mi-ar fi fost mult mai usor decat sa urc un etaj jumate pe scari.

      Am avut onoarea cu 3 medici neonato de acolo, foarte diferiti, depinde de noroc. Scoala mamelor se tinea si atunci, destul de la subiect. Asistentele vad ca au ramas la fel de "minunate". Problema cea mare era fix cu ele. Medicii ii vedeai 10 minute pe zi, pe ele 24 din 24. Preferau laptele praf pentru a fi liniste.

      Sper sa devina o maternitate baby-friendly pentru ca restul serviciilor erau absolut civilizate. Sectia de lehuze incredibil de umana, asistentele de acolo exact asa cum ar trebui sa fie un personal care lucreaza cu oameni delicati.

      Ștergere
    3. Mara a nascut in Filantropia cu doua saptamani inaintea mea. E fix asa cum povesteste: scoala mamelor cu insistat pe alaptare... rooming-in sustinut... Eu am fost ok si cu asistentele: bon, nu toate sunt perfecte, insa mi s-a intamplat sa ma cheme sa ii dau de mancare pentru ca plangea, am putut sa ma duc oricand la copil sau sa il iau in camera cu mine... Sigur e loc de mai bine, dar nu e nici cum am citit mai sus si cum eram eu speriata ca o sa fie, pe baza neumaratelor povesti de pe net privitor la tratamentul in maternitati.

      Ștergere
    4. Am inteles,pot doar sa ma bucur daca voi ati avut parte de rooming-in si daca alaptarea era sustinuta. Eu am nascut cu un an inaintea voastra, atunci lucrurile stateau foarte trist. Nici in rezerva privata nu puteai sa iei copilul cu tine. Eu am ales sa ma "mut" cu forta langa patutul ei din salonul de copii. Ingrijirea mamemlor era foarte buna, daca a devenit buna si cea a copiilor atunci pot doar sa-i felicit.

      Ștergere
  3. eu am vazut personal care iti baga alaptarea pe gat, ca sa zic asa. care te tragea de sani desi tu poate nu-ti doreai asta. se vede treaba ca privim diferit problema si suntem la fel de nemultumite :))

    RăspundețiȘtergere
  4. Pai alea care trag de sani nu sunt pro alaptare. Alea vin cica sa te verifice daca ai lapte... ceea ce o mare prostie... mai urmeaza proba cantarului si o atasare a copilului la san care e corecta, dar e "normal" sa faci rani.
    Cine e proalaptare ar trebui sa ajute mama sa fie fericita cu decizia asta si sa ii usureze procesul, nu sa o faca sa se simta rusinata, incapabila, neputincioasa, etc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai mare dreptate. totusi la polizu exista aceasta pornire, hai sa+i yicem asa, spre alaptare

      Ștergere
  5. Confirm aplecarea spre alaptare la Polizu, inclusiv in sectia de nou-nascuti cu risc crescut. Insa se dadea si lapte praf, majoritatea prematurilor erau pe LP. Mamele care aveau lapte se mulgeau si le dadeau si 10-20 ml de lapte matern, insa restul pana la 50-90 era LP. Si nu le tragea nimeni de tzatze sa scoata mai mult.
    Atitudinea asistentelor mi s-a parut foarte ok in privinta alaptarii, chiar daca insistau foarte mult pe programul din 3 in 3h. Laptele venea "de jos", de la et. 2, daca unui copil i se facea foame intre mese, ghinion, nici n-aveau de unde sa-i dea mancare.
    Erau si mame fara lapte, dar nu mi s-a parut ca au fost tratate altfel ptr ca nu alaptau.

    RăspundețiȘtergere