Conceptul continuu
22:53Două chestii mi-au plăcut în mod deosebit: una că nimeni în societățile primitive nu stă în fundul copiilor, ci aceștia iau parte la trăirile autentice din jurul lor, găsindu-și în mod natural locul în familie și societate, iar a doua este metafora prăpastiei: să îi acorzi copilului încredere în capacitatile proprii, să nu intervii protector, ca aceata să își folosească resursele proprii și să gestioneze acțiunile în consecință.
 |
| hai, mami! |
 |
| Nu merge. |
 |
| ...poate așa... |
 |
| mda. dar tot greu e |
Abia ăsta este attachment parenting.
[Notă: Eu am intervenit când nu-i mai ajungea contemplarea prăpastiei ci vroia să se dea huța deasupra ei.]
2 comments
Wow ! Recunosc ca asa as vrea si eu sa procedez, dar nu am curaj.
RăspundețiȘtergereE adevarat ca fetita mea e mult mai mica (14 luni).. eu sunt aproape mereu in spatele ei gata gata sa o prind. Noi avem o problema cu treptele. Nu stiu cum sa o fac sa inteleaga ca trebuie sa o ajut sa coboare treptele, ca poate cadea. Ea pur si simplu ar lua-o la vale. Au fost 2 situatii foarte riscante, care s-ar fi sfarsit grav daca nu eram in secunda aia acolo. O lua la vale pe scari de la un etaj (16 trepte), am prins-o in ultima clipa. Nu stiu ce sa ii fac sa realizeze pericolul. Sfaturi ?
Bună Adina, ți-am răspuns pe larg aici
Ștergere