Aventuri din clasa muncitoare (edit)

16:57

Sunt roz. In adevaratul sens al cuvantului. Am parul roz-bombon.


Saptamana mea de munca a inceput la fel de roz: cu o zi libera. Insa a doua zi n-am mai scapat. Anda s-a comportat exemplar: am iesit pe-afara cu ea si Buni si am lasat-o acolo. In dimineata de marti a facut tot posibilul sa testeze limite: a refuzat hainele, a tipat, a facut pe nebuna, cum se spune in buna traditie romaneasca. Cand insa i-am spus ca mergem afara, a stat, de-a dreptukl bucuroasa. Cumva, ea a inteles ca voi pleca inainte chiar ca eu sa ma spal, macar.

Afara a inteles ca voi pleca fara ea si a plans, insa per ansamblu a fost tare bine.

Miercuri am mers dimineata, impreuna cu tati. Anda inca dormea. Cand s-a trezit,, s-a purtat ingereste, la fel si joi. Noaptea insa se trezea des. Nu a dormit deloc ziua in nicio zi iar la noua adormea in bratele mele, linistita, la supt. Si epuizata, vezi bine. Prima trezire: doua ore mai tarziu, in conditiile in care ajunsesem sa dorm 4-6 ore legate inainte de Marea aventura. Ma gandesc acum ca se aranjeaza lucrurile extraordinar de bine, fara acele doua-trei saptamani de somn bun, nu as fi rezistat la ordalia de acum. Ordalie? Pai... da. Am dormit fragmentat, traiesc cu impresia ca o ora/repriza si nu ma puteam duce sa beau nici apa fara fata. Am facut-o odata - joi - si a urlat ridicand toata casa. Ca atunci cand era bebelina. La baie am luat-o cu mine.

Prima zi n-am putut sa mananc si sa beau pana la 5 dupa-amiaza altceva in afara de cafea. Noaptea de marti spre miercuri am baut un burduf de apa, iar cu mancarea m-am reglat in timp, dar sunt cam pe fuga.Eu devin anorexica la stres :)

Am mare noroc cu Buni, pentru ca altfel as fi avut casa in urma rau de tot. Ori lipsesc de-acasa, ori stau cu copilul in brate.

Fetita incepe sa invete ca ma intorc la ea. Prima noapte a fost cea mai agitata, cred. Daca ma dezmorteam langa ea, tresarea si era in fund, ca pusa pe arcuri. A adormit la 9 in bratele mee,iar la 11, tocmai cand sa-mi fac un dus, am auzit-o chemandu-ma. M-am bagat langa ea in blugi si bluza pe care o purtasem pste zi si asa am ramas, am adormit langa ea si , in ciuda trezirilor dese, n-am mai reusit sa ma schimb, ma simteam ca o piatrara si adormeam la loc in timp ce-o alaptam.

Am stat treaza de la 5, rasfoind bloguri pe mobil si spunandu-i Andei ca o iubesc, ca eu plec, asa cum si ea va pleca: la joaca, la gradi, la serviciu, ca ma intorc intotdeauna seara la ea si ca, daca trebuie vreodata sa plec mai departe, ea ca veni intotdeuna cu mine si ne vom vedea seara. Atunci s-a linistit, a supt pentru a mia oara si a dormit. Era 8 dimineata si a dormit pana la 12, cand eu deja lipseam.

Cand am iesit din camera am izbucnit in plans, mi-am dat seama de panica si amaraciunea ei ca ma pierde si m-am simtit neputincioasa. Slava domnului ca e alaptata si asa n-a trebuit sama plimb cu ea in brate toata noaptea si ca se poate exprima macar prin gesturi. Un copil mai mic nu si-ar fi exteriorizat frustrarea. Sau cei mici dau alte dimensiuni sentimentelor, sunt intense dar mai simple si trec mai usor peste ele? Anul trecut, desi m-a certat cand am venit in primele zile si a supt mai mult, a parut sa se acomodeze acceptabil cu noua situatie.  Ori sentimentele ei acum sunt mult mai complexe decat atunci, ori am privilegiul de a-mi fi supravegheat copila exact in momentele in care personalitatea ei s-a nascut. Sper ca sensibilitatea si complexitatea asta sa fie "un dat", o baza a ei inalterabila. Ma gandeam la un moment dat cat rau i-am facut fara sa-mi dau seama... dar asta e o mostra de gandire vicioasa, de cerc vicios in care nicio mama nu trebuie sa cada, fie ca e vorba de complexe ca al meu de acum sau de alte decizii din viata ei (ma gandesc la intrebarile care se nasc cand se inceteaza alaptarea inainte de vreme si mama se intreaba daca n-ar fi putut face mai mult, de exemplu; e inutil sa-ti consumi energia in loc sa mergi mai departe bucurandu-te de ce ai).

A doua zi s-a agitat noaptea,  dar ma asteptam deja la asta si i-am oferit tot suportul de care sunt capabila. I-am spus ca vineri ajung mai repede iar sambata si duminica nu mai plec deloc fara ea. Vineri dimineata insa s-a trezit pana sa plecam noi si i-am dat sa suga la Tom si Jerry; am plecat cat de tarziu am putut. Atat joi cat si vineri am intarziat putin. Din fericire inca nu am program fix dar tot nu da bine. 

Seara este foarte cuminte, agitatia se isca abia dupa ce adoarme. Asta m-a "terminat" pe mine, ca e ceva adanc, care trebuie lucrat fin, ea nici nu constientizeaza trauma (mi se pare normal, doar e o trauma...) dar eu trebuie sa o aduc in plan constient sa o verbalizez, sa lucrez cu ea, sa o confrunt, sa nu-i fac cadou o anxietate care s-o urmareasca toata viata. Si nu sunt singura, este si tatal si o bunica prin preajma. Suntem norocosi.

Ieri seara a facut primul tantrum, azi pe-al doilea, lucru care a generat discutii cu bunica, adepta unei palmute reparatoare. Sper doar c-am reusit s-o fac sa nu mai priveasca negativ crizele astea, sa le vada ca pe ceva necesar, care vine si trece si care nu trebuie ingropat, ci lasat sa se manifeste, ca fata sa se spele de greutatea furiei si a frustrarii iar in timp va invata sa se exprime mai coerent. Ma gandesc ca retinerea si sentimentele negative fata de crizele astea le pot aduce, in caz ca ar aparea cand nu sunt prin preajma, la paroxim. Am insa impresia ca atunci cand nu sunt eu de fata nu se intampla, nu e un mediu in care fata sa se exprime chiar asa de liber (lucru absolut normal). Le-am explicat (era si tatal Andei de fata) ca imi asum cu dragoste rolul de debuseu atat cat va fi nevoie si, intre noi fie vorba, ma bucur sa vad ca se manifesta cumva, macar sti unde am de lucrat si ca mai este pana lucrurile merg bine.

Crizele vin, evident, din fleacuri. Azi si ieri a fost "nu-mi scoate scutecul plin ca ma enervezi".


Sa nu isi imagineze careva ca Buni are vreun defect. Nu, pur si simplu a folosit alta metoda, a beneficiat de alte informatii. Asta nu inseamna ca o pune pe Anda la punt, doar ca Anda se comporta altfel cu ea decat cu mine. Dar tine la ea, sunt apropiate, se dragalesc, Anda este libera cam cum este si cu mine (arunca jucarii prin toata casa, se imbraca cand, daca si cu e vrea, etc). Va invata si deja invata lucruri pe care cu mine nu le-a invatat. Per ansamblu si in particular compania lui Buni ii prinde tare bine, este exact ce aveam nevoie ca s-o obisnuiesc usor sa fie independenta si sa pot sa-mi reiau viata social-profesionala de unde-o lasasem cu multa dragoste. Viata mea oricum nu va fi la fel, judec altfel, parca mai adanc, va lucrurile mai in perspectiva, caut latura umana - pana si o planta din birou trasmutata dintr-un ghiveci mai mic itnr-unul mai mare dar fara a i se adauga pantul atat de necesar m-a induiosat.(Dar tot am uitat pamantul de flori acasa). Da, suntem norocosi ca ne putem baza pe mama sotului in privinta copilei si ca e atat de flexibila la doleantele noastre. Ma simt bine cu ea prin preajma (aici chiar aveam putine emotii). Este parte in familie, acum locuim impreuna. Buni cam sufera ca nu are televizor. Acum deprinde TV online-ul, dar da, e mai incomod sa schimbi canale cu asa ceva. 


In rest, toate bune, fata e in largul ei, mananca, se adapa rezonabil, mai putin vineri cand cred c-a apucat-o guturaiul, seara avea nasul infundat. Joi si vineri buni n-a reusit deloc s-o imbrace, iar vineri pazea usa sa vada cand vin. (Nici azi n-am  iesit, era si urat afara. Voi iesi diseara dupa somnul asta din bratele mele.) De unde virus atnci, de la munca? de pe drum?


Eu ma bucur de ce am, sunt in training deci ma hodin, cum se zice pe la noi. Nu pare sa-mi fie greu si, desigur mare lucru n-am uitat. Profesional vorbind, ma simt ca dupa doua saptamani de concediu - desi primele doua zile, dipa ce plecam de acolo ma invaluia o vaga impresie ca nu apartin locului, ca e prea static si ca lucrurile isi pierd din esenta. Re-leg vechile amicitii, incerc sa trec peste rutina ccare ma inconjoara, literalmente ma simt ca o pata roz intr-o lume gri si sper sa nu imi dispara culoarea prea repede.

Vine ziua mea si astept si un HTC rosu, doar sunt o mamica geek. Nu e nici ceva scump, nici pretentios si sper sa nu ia prea multe trante. Actualul meu telefon incepe sa tinda spre priza si la ultima tranta si-a ratacit capacul de pe baterie :).

Am facut azi baie cu bubulina si apoi a imbracat-o buni in body si scutec, dupa care mi-a adormit in brate. Cand am pus-o in pat s-a trezit, s-a uitat la piciorusele ei ridicate la 90 de grade, a ras, s-a dat jos din pat si a venit inapoi la mine in fotoliu. Asta inseamna ca se simte bine? Ne asteapta o noua saptamana muncitoare. nu ma simt deloc obosita. Am trecut prin altele mult mai grele cand aveam copil mic.

You Might Also Like

18 comments

  1. Imi place si din cate inteleg ai tenul deschis,deci nu are de ce sa-ti stea rau.Daca te place si bubulina e ok.,,Hodina" placuta.

    RăspundețiȘtergere
  2. uite unde era roza vantului de toamna! :P

    sa-ti fie de bine! ... cat despre munci, capul sus! O sa se aseze toate, rand pe rand...
    pupam.

    RăspundețiȘtergere
  3. Merci Beatrice :) E o gura de aer proaspat, veam nevoie de asa ceva. Ma amuza sa vad privirea lumii de pe strada uneori, ori intrigata, ori amuzata, ori parca ar incerca si ele... Par si mai tanara :).

    Gabi, roza vanturilor devin cand misc din plete sau cand ies de la metrou si trec prin curentul ala crancen dat de aerul conditionat.

    RăspundețiȘtergere
  4. Zoozie: nu mai inteleg nimic. La primul link m-a dus la Alex Creste si la postul Ralucai cu Imunitatea si zaharul. :)

    Ma bucur ca sunteti bine, eu habar nu aveam de TV online. Unde-i asta? Cum se numeste?

    Hehehe, ce draguta esti cu roz, sa-l porti sanatoasa. Anda ce zice de culoare?

    RăspundețiȘtergere
  5. auch, trebuia sa duca la postul pe are l-am scris in metrou. Mersi, am modificat greseala. Asa e cand scrii si alaptezi un pui semiadormit.

    TV online este aici, . Merge uin Internet Explorer sau in firefox folosind extensia IE TAB, care foloseste engine-ul de explorer ca sa redea siturile. Foarte util la mine la serviciu cand lucrez intr-o aplicatie veche de 20 de ani, iar acasa pentru TV online si cand intru pe Microsoft.com de exemplu :D:D Trebuie instalate si cateva pluginuri, linkuile si intructiunile sunt pe site. Pare complicat dar e chiar simplu si OK iar oferta e mare. Acum sper sa nu le fi facut prea multa reclama incat sa se supraincarce serverele sau sa se autosesizeze diverse "organe" care inchid situri de gen :))

    RăspundețiȘtergere
  6. www.990.ro, http://www.filmeonline.org, http://www.watch-movies.net.in/, http://www.watch-movies.ro/ sunt situri OK catre filme online de orice gen, care chiar merg. Eu nu prea am timp si rabdare sa ma uit plus ca eram ocupata cu niste seriale (nu, nu gossip girl, dr house sau lost :D), dar sotul meu s-a abonat la greu.

    RăspundețiȘtergere
  7. Salut,

    Te citesc cu mare placere.Nu doar scrii misto dar esti si reconfortant de normala:D (adica nu invarti toate pe un singur deget..iti trebuie minim o mana la fel ca la restul lumii:P).Am vrut sa-ti spun asta si sa iti mentionez si faptul ca:
    http://www.watch-movies.net.in
    e link catre site putin...porno:). Pe orice am dat click s-a dus catre o alta pagina ...if you want a shag bla bla bla.Seara frumoasa!
    Cristiana

    RăspundețiȘtergere
  8. Buna Crisiana, ma bucur ca-ti place pe-aici si te mai astept, o sa tot scriu.. Situl ala e cu filme gratis deci e recomandat sa activezi popup blocker-ul ca te invadeaza cu popup-uri, de unde probabil si chestia XXX peste care ai dat tu.

    Linkul asta te duce spre situl cu filme (au si HD) - cred ca aici e deja vreun film, dar poti naviga linista spre altele din lista, cel putin.

    http://www.watch-movies.net.in/link/lightning-jack-1994/

    RăspundețiȘtergere
  9. esti frumoasa!
    Si Cristiana a remarcat bine. Nu pozezi in Wonder woman (chiar daca esti un pic).

    RăspundețiȘtergere
  10. Ralus, am rosit un pic :) Multumesc frumos!

    RăspundețiȘtergere
  11. Imi place ca esti foarte optimista si ca vezi lucrurile dincolo de dificultatea lor uneori , normale.Esti optimista inclusiv prin noua culoare a parului ;).Care te prinde bine una peste alta.

    RăspundețiȘtergere
  12. Multumesc, mamica de Daria! A propos de roz, am refacut culoarea astazi si e si mai turbat, sunt aproape ciclam ))

    RăspundețiȘtergere
  13. Uuu,pink is the new green:))???Iti sta bine,chiar ca e un plus de optimism!

    In legatura cu plecarea la servici si aceste schimbari din viata voastra,pot sa spun ca marele vostru noroc este Sf Tzitzi!Tzitzi umple golul ala pe care orice copil il resimte in astfel de momente,oricat s-ar stradui mama sa dreaga situatia.Este extraordinar ca reusesti sa iti "asculti"copilul.O spune o mama care a gresit foarte mult in trecut:(

    Va doresc succes!!!

    RăspundețiȘtergere
  14. Gabriela m-a induiosat mesajul tau, l-am citit de dimineata de pe mail. Eu cred caa sii mamele care nu alapteaza se descurca destul de bine; drept e ca "sfanta tzitzi" simplifica mult lucrurile, dar... asta a fost sa fie. Macar sa le incurajam pe cele care inca "depind" de "sfintenia sa".

    RăspundețiȘtergere
  15. Sa-ti explic ca vreau indicatii precise, pentru ca doresc sa devin si eu roz? :)
    Imi place foarte mult cum iti sta!

    RăspundețiȘtergere
  16. Mamituni, esti blonda? Ca de la blond se porneste!

    RăspundețiȘtergere
  17. atunci e simplu, dupa ce te saturi de blond mergi la cea mai apropiata marmacie si cumperi solutie castellani. din cpare torni 20-30 de picaturi in apa de limpezit. Tine cam 6 spalari deci daca nu-ti place...

    RăspundețiȘtergere

About Me