Am gasit o postare nefinalizata de prn mai, de cand, a propos, am implinit trei ani impreuna si nici nu ne-am dat seama ca a venit ziua Z... a recut neobservata,  era vorba de 25 mai. S-a facut 29 mai si mi-am dat seama... ce nesimtiti puem fi! Avand in vedere ca am uitat amandoi cui deci puteam scoate ochii?


Pentru ca buburuza m-a adormit incredibil de repede după o trezire matinala (10.30) și un ieșit la terenurile de joaca de primprejur împreuna cu tați si ceștile domestice de cafea, acum profit de un nesperat timp liber și de blegeala răcelii care ma doboară a treia in decurs de doua-trei saptamani si m-a transformat intr-un robinet stricat - adica versnic curgator.

Si citeam ceva despre Ciflika, pentru ca am crezut ca e vreun fel exotic de mancare si mi-e foame si sunt teriiibil de pofticioasa de lucruri noi cand mi-e foame. Ca sa vad ca de fapt e o terasa la Ruse. Citi articolul si invitati-ma si pe mine cu voi pe-acolo.

Bulgaria e tara de suflet a cuplului nostru. Am trait unele din cele mai romantice si frumoase momente

Ce se vede peste drum de unde lucra Zoozoo in Sofia

la Nessebar, unde ne-am cunoscut si legat pe viata, si la Sofia, unde am fugit dupa iubitul meu la numai o luna dupa ce ne cunoscusem, atat de nepasatoare la pericolele pe care cunostintele le descriau la tot pasul. Si nu mi-a parut deloc rau. Sofia mi-a placut la nebunie. Se pare ca eu am vazut si batut cu piciorul mai mult partea centrala, dar va spun cu mana pe suflet, merita. ;Magazine ieftine, oameni civilizati, strazi largi si fara atatea noxe ca in Bucuresti, nste localuri dementiale. Sofia e un oras de munte si probabil de aceea pare mai proaspat decat Bucurestiul.  Si acolo am gasit o parte veche. Dar acea parte veche nu era deloc asa de prafuita si darapanata ca orasul vechi din Bucuresti. M-am plimbat singura pe unde-am vazut cu ochii si-mi pare rau ca n-am putut vedea mai mult.

Terasa unde am mancat cel mai des

Nu-i de mirare ca articolul de ma sus mi-a deschis pofta de scris. Numai amintirea platourilor imense, dintre care unele ne vizitau flambate, ar fi de-ajuns sa vreau sa ajung din nou acolo. Bucataria bulgareasca e extraordinara.

doi

Odata cu amintirea asta mi-au venit si altele care parca-mi fac suferinta de-acum ma usoara. A fost luna mea de miere, luna care a tinut doar vreo trei zile in Sofia dar de fapt a durat cam pana am nascut, luna mea de miere in care am fost bolnava de dragoste. Nu va mai fi la fel niciodata. Ma gandeam deunazi ca luna noastra de miere oficiala va fi in 3, pentru ca nunta noastra cu lautari si biserica va fi abia la anul daca ne apucam acum de organizat. Va fi altfel. Ne-am facut mai mari (eu si la propriu :)) ), avem mai mult loc in inima si uneori mai putina rabdare. Ne-am schimbat optica, ne-am maturizat, am invatat sa renuntam la confortul propiei persoane pentru a inlesni venirea si cresterea botzului nostru mic in viata noastra. Suntem mai ingrijorati, mai nedormiti, mai stresati si cred ca articole ca alea ar trebui sa ne cada mai des in mana, pentru a ne aminti ca lucrurile nu s-au terminat ci abia acum incep. Si ca totul va fi bine daca nu uitam pentru ce-am devenit trei.

pe unde lucra al meu in Sofia. Nespectaculos.

asta nu-i din Sofia, e dinr-o seara la serviciu. Nici nu eram impreuna (nici nu stiu daca era de fata cand mi-am fotografiat pantofii) dar nici mult nu va mai trece pana "atunci"

aici va las sa ghiciti :)

De la fereastea

Inlocuitorul meu dupa ce-am plecat inapoi in Bucresti :)

Pe vremea cand ne vdeam doar in auza de masa a fiecaruia (eu lucram de la 2, el pana la 6). Inainte de Sofia... cred.

Coltul meu de rai