Ieri eram înnebunită să fac niște plăcintă cu carne  sau cu brânză - cu aluat foietat fiindcă găsisem o compoziție rămasă de la nișe vinete umplute prin frigiderul meu cu de toate. Și eram aproape decisă să cumpăr unul congelat, doar ca m-a descurajat margarina, acidul citric si o mână de alte ingrediente care nu vad ce dumnezeu ar căuta într-un aluat. Aluatul marca mega image, care părea cel mai prietenos (nu că ar fi fost mai mult de două sortimente în congelatror), nu conținea explicit margarină, ci "grăsimi vegetale rafinate pentru patiserie". Presupun că după valul acesta de conștientizare a etichetelor este din ce în ce mai greu să găsești margarina în produse: nu că n-ar mai exista, doamne ferește, la cât e de ieftină cred că ar supraviețui și unei catastrofe nucleare, ci fiindcă denumirea ei e ănlocuită de tot felul de eufemisme.


Cam mulți doamne ferește într-un paragraf dar sunt justificați, cred.

Ștu că sunt multe retete de foietaj, cu tot felul de grăsimi, eu în casă mai aveam niște untură inodoră, dar mi-era am teamă să prestez cu ea fiindcă de câte ori am încercat am gresit proportiile și am făcut aluat fraged (neh... bun și ăla dar nu pentru ce vreau eu). În plus mă descurajează împachetatul ăsta, deși în esență este simplu, plus că simțeam că nu am timp. S-a dovedit că timp am avut, n-am reușit să mă ocup la timp dealuat deci l-as fi putut face cu împachetări.

Am găsit mai multe rețete, pe care le salvez aici pentru viitoare referințe, merită încercate - și vă provoc să vă scrieți trucurile culinare în comentarii - chiar v-aș rămâne îndatorată.

Așadar am încercat acest aluat din cartea de bucate a doamnei Sanda Marin. Am făcut ce-am făcut și tot la bucătăria clasică m-am întors - și cred că nu mai plec din ea. De când mă tot documentez despre dieta tradițională descopăr că multe practici descrise acolo, descrise de nutriția actuală drept nesănătoase, sunt chiar ce am nevoie și au sensul lor, fac mâncarea digerabilă.

Din text ințeleg că acest aluat se foloseste că cel franțuzesc (foietat) daar nu necesită stratificare. Practic ai aluat in 20 minute. Secretul e să nu-l imogenizezi/ Pe cuvântul meu că asa îl face prietenul mamelor. Este gras se folosește unt - care e o grăsime sănătoasă, care culeasă de la cine trebuie conține foarte multă vitamina K2 și vitamina D. Foietajele nu se coc mult, deci nu rămâne chiar vid din punct de vedere nutrițional. Asta trecând peste faptul că vitaminele se iau din alimentele pe care oricum orice om normal le manâncă crude, nu cred că este cineva care să vrea să ia vitamine dintr-un aluat. Există și alimente care se digeră mai ușor și din  care poți asimila nutrienți doar după prepararea termică, fîina e unul dintre ele.

Se folosește făină albă. Fără să mai dau surse, se pare că nu e nicio sfârâială să mănânci făină integrală. Toate popoarele cerneau cel puțin o parte din tărâțele din făină. Tărâțele conțin foarte mult acid fitic, care nu se neutralizează decât prin fermentare și tratament termic. Acidul fitic împiedică absorbția mineralelor și nu dispare complet niciodată, deci aportul de nutrienți pe care îl poți avea din făina neagră e la fel cu cel din făina albă, până la urmă. Plus că e posibil să pierzi și alții, din restul aliemtnelor pe care consumi în ziua respectivă și poți sfârși la feld e subnutrit ca unul care mănâncă cereale Nestle la micul dejun.

În mod tradițional cerealele nu se culegeau imediat dupaă seceriș. Ele prindeau ploi și încolțeau pe câmp. Cerealele germinate sunt cele mai potrivite consumului. Simplist vorbind, orice bob sau sămânță este echipată pentru supraviețuirea speciei. Asta înseamnă ca exteriorul este echipat să nu poată fi digerat de animalele aflate în trecere, conținând niște substanțe numite generic antienzime. Este motivul pentru care punem la înmuiat boabele de fasole, năut, linte, nucile din care e la modă să facem "lapte", pentru care dospim cerealele înainte de copt, pentru care orice seminé ar trebui ]namuiate ;i uscate din nou la temperatur[ mic[ ]nainted e consum (eu nu prea fac asta cu seminéle pe care le coc, dar le ud ]nainte s[ le bag la cuptor).

Aceste antienzime se neutralizează când bobul stă în apă și se pregătește de încolțit. În zilele noastre nu mai găsești cereale germinate. În România sigur nu. Cerealele germinate n-ar mai avea nevoie nici de dospirea îndelungată cu maia pentru a deveni digerabile.

Iar am reușit să scriu un kilometru. M-am culcat la 3, am văzut... filme - ca o mamă iresponsabilă. Poftiți aluatul:


C612. ALUAT DE UNT 
200 g făină, 125 g unt, 1 dl apă, un vârf de linguriŃă sare. 
Se cerne făina într-un castron, se pune untul şi se amestecă, dar nu se frământă. Se toarnă
apa în care s-a dizolvat sarea, se amestecă totul repede cu mâna fără să căutăm a obține un 
amestec desăvârşit. Se dă la rece să se odihnească 20 de minute. Se întinde foaia şi se 
întrebuințează la fel ca aluatul franțuzesc.