Argumente pentru diversificarea târzie a alimentaţiei bebeluşului

15:44

Diversificarea este piatra de încercare a mamelor. Câţi doctori atâtea scheme, câte situri atâtea reţete, câte familii, atâtea obiceiuri.


Ce mi se pare mie cert este că pediatrii nu ar trebui să fie lăsaţi să dea sfaturi despre nutriţie decât dacă e necesar vreun regim în caz de cine ce stare patologică a copilului. Pentru restul aş crea o nouă meserie, una de diversificator. Glumesc, dar persoanele care consiliază mămici ar putea avea competenţe de consilieri în alăptare şi nutriţia copilului mic. Asta... într-o lume ideală, în care toată lumea se informează şi informaţiile "la modă" de la o decadă la alta nu s-ar mai schimba atât de dramatic.

Cu toate astea, multe din aceste schimbări nu sunt mode sau mofturi, sunt perfect legitime, au la bază descoperiri datorate evoluţiei tehnologiei şi unor noi metode de diagnostic. Bunăoară ecograful a început să fie folosit extensiv abia din anii 80 şi cât a revoluţionat el obstetrica, de exemplu! Acum poti vedea dacă un bebeluș are reflux ”mut” la un simplu ecograf.

Unele infromaţii care erau luate drept bune în celebra "Mama şi copilul" după care au crescut 4 generaţii de români, sunt pe bună dreptate depăşite pentru că... ei bine pentru că s-au descoperit multe lucruri despre nutriţia şi fiziologia copilului mic, care până mai acum erau simple presupuneri sau teorii. Aşa cum în anii şaizeci bebeluşii erau operaţi pe viu pe motiv că nu simt durerea iar această teorie s-a infirmat (slavă domnului!), şi acum informaţii precum începerea diversificării alimentaţiei cu suc de citrice sau oferirea de cereale unui copil sub un an se pot dovedi falsuri.

Argumente pentru o diversificare timpurie

Argumente pentru o diversificare timpurie sunt destule:

  • îi e poftă, 
  • nu se mai satură cu lapte, 
  • se întinde după mîncarea adulţilor, 
  • este foarte neliniştit, se linişteşte după ce îî dăm să mănânce, 
  • aşa am fost hrăniţi şi noi şi suntem sănătoşi, uite încă trăim (nu mai contează că ne luptăm cu carii, burţi suprapuse, intoleranţe alimentare şi fixuri culinare care ne interzic să gustăm un aliment nou fără să facem apel la hipnoză). 
  • Există şi medici, mulţi medici în România, care recomandă diversificarea timpurile.


Un articol destul de vzitat în blogosferă pe această temă este acesta. Bine argumentat, însă mi se pare că a cam devenit pavăză şi scuză pentru alte mămici cărora instinctul le spune că au deja copil mare la 3 luni şi jumătate.

Alte motive, deloc neîntemeiate, sunt legate de afecţiuni ale bebeluşului precum refluxul, despre care mulţi medici cred că se ameliorează odată cu introducerea hranei solide. Există însă din ce în ce mai multe voci care spun că refluxul nu este în sine o boală cât manifestarea unei intoleranţe alimentare la proteina din lapte, la lactoza, la gluten (glutenul consumat de mamă în cazul unui bebeluş alăptat). Aici completez (2017): foarte multe cazuri de cazuri de reflux ar dispărea dacă mama ar atașa copilul mai bine la sân. (informații aici)

Mulţi medici schimbă hrana unui bebeluş alimentat natural cu formulă de lapte antiregurgitre, care, oameni buni, este îngroşat tocmai cu cereale. Dacă există o bază propice intoleranţelor alimentare, cu siguranţă numai cerealele mai lipseau din peisaj. Există lapte cu făină de tapioca, de exemplu. Chiar şi gluten free, se pare că bebeluşii sub un an nu sintetizează amilază, o enzimă cheie în digestia cerealelor. Şi noi le dăm cereale la două luni. Diversificăm.

În realitate, diversificarea timpurile este cumva produsul industrializării şi al emancipării femeii, care avea nevoie de mobilitate pentru a lucra, plăti taxe, pentru a-şi câştiga existenţa şi a-şi continua propria dezvoltare personală, ca să nu mai vorbim de viaţă socială şi alte loaziruri. În comunism la noi şi în Franţa zilelor noastre, mamele aveau/au doar trei luni de concediu de maternitate. În Statele Unite, această noţiune de concediu de maternitate nici măcar nu există practic. Perioada de recuperare a mamei este de 8 săptămâni (fără plată dacă nu mă înşel)... După aceea, copilul ar face bine să se descurce singur, pentru că nu trebuie să investim în bunăstarea generaţiilor viitoare, ci să încărcăm tinerii părinţi cu o grămadă de sentimente negative, ca nu cumva generaţia nouă să fie una înţeleaptă, empatică şi liniştită, cum ar fi avut multe şanse să devină cu unul din părinţi lângă ea până când s-ar fi rupt singuri din această dependenţă. Îmi place foarte mult conceptul de secured attachment, dar cred că, cel puţin în statele de care vorbeam, acesta este apanajul aristocraţilor, pentru că familiile obişnuite ar face foamea aşa ataşate şi securizate.

Noi încă stăm bine cu concediul nostru de 1-2 ani, dar e drept că în condiţiile actuale două salarii în România abia reuşesc să atingă trei sferturi de salariu în vestul lumii deci practic acest concediu de maternitate plătit e pur şi simplu garanţia că familiile cu copii mici au totuşi o existenţa decentă. Deci în România, faptul că amândoi părinţii aduc bani în casă nu înseamnă nicidecum că suntem mai evoluaţi. În Franţa mama ar putea renunţa o vreme la serviciu pentru a sta cu copilul şi ar trăi ca o familie din "clasa medie" românească. Oarecum, unele lucruri sunt considerabil mai scumpe la ei, dar proporţia se păstrează chiar şi aşa.

Dacă am fi mai puţin sclavii folclorului în ale creşterii copilului (de la vlădică la opincă, trecând prin sfinţii doctori), am sta şi mai bine. Dar parcă vorbeam despre mâncare, nu?

Digestia copilului înainte de şase luni. Open gut

Eu nu aş diversifica la 5 luni (indiferent de cum reactionează copilul în general) pentru că ştiu că mâncarea nu este complet digerată asa de devreme. De fapt îi umplu burta cu balast şi îl lipsesc în acelaşi timp de nutrienţii pe care i-ar fi câștigat dacă ar fi consumat aceeași cantiotate de lapte. din aceeaşi cantitate de lapte. La vârsta asta aşa de fragedă chiar şi 5g ”fac diferența”, ca să folosesc un englezism încetăţenit la noi.

În plus, foarte important şi riscant e următorul lucru: între 4 și 6 luni copiii au încă intestinul subţire "rarefiat", acel "open gut" despre care se discută în articolele în engleză, fenomen care permite anticorpilor din laptele matern - substanțe eminamente cu molecule mari, sa treaca prin peretii intestinului subtire direct în sânge. Dacă totuși copilul primeste si nutrienti din alimente, acestia vor trece parțial digerati (sparti in molecule mai putin simple decât cum pot trece prin intestinul unei persoane adulte) în sânge, mărind exponențial posibilitatea ca acel copil să fie suspect de alergii mai târziu. Şi nu e de glumit nici cu alimentele de care se leagă posibile microorganisme care trăiesc în mediul respectiv şi care astfel ajung, la rândul lor, în sânge. Microorganismele sunt o realitate. Laptele matern este steril. Mâncarea, oricât ne-ar plăcea nouă sa credem altfel, e departe de a fi sterilă. Procesarea (industrială) nu o sterilizeză. Am cityit la un moment dat că în jur de o treime din laptele UHT ar fi contaminat bacterian.

Asta nu inseamna că orice copil diversificat la 5 luni e si alergic. Cand am fost la medic având un episod alergic, eu i-am spus că nu am avut niciodată, dar niciodată, vreun episod alergic. Raspunsul a fost că fiecare organism are o marjă de toleranţă la o substantă alergenă, dar că, in momentul în care ajungi la pragul de sus, alergia apare. Asta înseamnă că alergia poate apărea la 3 zile au la 300 de zile sau la 30 de ani de la primul contact cu substanta buclucaşă. Ceea ce am povestit mai sus e pur statistic, dar - ca şi in cazul altor obiceiuri cu care nu ne vom pune niciodată de acord când vine vorba despre stilul de viaţă, si în diversificarea exista niste beneficii si niste riscuri care vin la pachet.

Îm fomd de ce atâtea discuţii? Toată lumea sfârşesşte prin a mânca

Atâta s-a discutat, atâţia oameni suferă în prezent de intoleranţe şi afecţiuni digestive încât chiar nu mai inteleg de ce trebuie să întoarcem diversificarea asta pe toate părtile. În fond există o grămadă de informaţii care să susţina/infirme acest lucru. Discuţiile pe marginea diversificării se prelungesc însă la nesfârşit.

In anii 80 multe din posibilitățile de testare, diagnoza si analize de azi erau science fiction. Multe din lucrurile din cauza cărora se recomandă diversificarea târzie nici nu se cunosteau atunci. Nu ştiu cât aţi auzit povestind persoanele care se ocupau cu diversificarea timpurie pe vremea aia cum o târau cu copiii dintr-o diaree in alta, de exemplu. Diareea era sinonimă cu copilul mic, nimic mai firesc decat asta, poate doar roşul în gât tratat cu penicilină injectabilă.

Nici ţigara nu omoară pe toată lumea. Oamenii, ca orice fiinţe, au şi ei o capacitate de adaptare la tot felul de intemperii, în sensul că supravieţuiesc, nu că trăiesc înflorind fiind supuşi unor stimuli sau regimuri de viaţă dubioase. În fond, in the end, scopul corpului uman e să se reproducă, să transmită genele mai departe, nu să trăiasca 100 de ani.

Cum spuneam mai sus, diversificarea timpurie a venit la pachet cu era puternic industrializată şi cu emanciparea femeii. Pana atunci, copiii creşteau 2-3 ani la ţâţa mamii şi primeau diverse în funcţie de posibilităţi şi disponibiliăţi. Nu voi comenta starea lor de sănătate că iar ajungem sa discutăm discuţii şi la subsol de blog. Oricum, nu alăptatul omora specia umană ci lipsa igienei şi tot felul de practici idioate superstiţioase. Daca tot ajunsei la alăptat, daţi-mi voie să adaug că eu una cred că alăptatul a susţinut puţinii care supravieţuiau. Pana la sfarsitul secolului 19, copiii fara acces la lapte matern in fragedă pruncie mureau în primele luni de vaiţă în proportie de aproape 100%. Ştiu asta dintr-un studiu-tratat istoric. Câteva referinţe despre hrănirea alternativă a copiilor mici de-a lungul timpului găsiţi şi aici.

Scheme şi schemuţe de diversificare

Mă îngrozește de fiecare dată ușurința cu care mulţi pediatri recomandă suc de citrice la începutul diversificării. Ăla se da mult dupa un an si atunci îndoit cu apa, e foarte acid și oricum, e ... suc. Mi-amintesc prin comparaţie de primele dăți cand fata mea a primit asa ceva şi a avut scaun moale si acid in secunda doi (băuse întâmplător, avea 1 an şi 3 luni), aşa că am aşteptat alte câteva luni până să îi mai dau. Şi totusi si mai târziu primele dăţi scaunul ei a fost cam problematic după ce bea suc de portocale.

Sucul la copii este o inutilitate. Pentru noi a fost un compromis într-o perioadă în care refuza fructele crude şi i-l îndoiam cu apă, până într-o zi când l-a vrut ea simplu. Mai târziu i-am combinat sucul cu spirulină pentru aportul de fier. Sucul dede (verde) e şi acum una din plăcerile vinovate ale fetiţei mele. Sucurile de fructe sunt nu numai inutile, dar şi adevarate bombre calorice. să ne gândm numai că în suc intră un număr mare de fructe, de ex 3-4 mere, iar când mănânci fructe mănânci considerabil mai puţine. În plus, bând suc nu mai ai acel aport benenfic de fibre şi nu depui niciun efort pentru a digera - dispare efortul necesar masicaţiei, de exemplu. Când mâncăm, o parte din calorii sunt arse tocmai în vederea digestiei. Aşa am fost concepuţi, iar bând doar sucul de fructe înghiţim multe glucide (surse de energie) fără a mai compensa acest aport cu nişte binemeritate arderi.

 O listă cu alimente starter bune este aici. Am citit multe sfaturi de bun-simt si la curent cu descoperirile moderne legte de alimentatia bebelusilor pe diversificare.ro, pe bebster.ro foarte multe informații despre nutriţia bebeluşului alăptat şi la fel de multe resurse şi linkuri către articole şi studii serioase se găsesc pe kellymom.com (fac ce fac şi ajung la el, ce să fac, e o bună bază de plecare).

Dacă aş fi din nou mămică de bebeluş as începe diversificarea alimentaţiei cu baby led weaning, mi se pare cea mai uşoară, naturală şi distractivă metodă de iniţiere a copilului în univesul frumos al mâncării, menţinându-i treze interesul şi dorinţa de a experimenta gusturi, texturi, culori noi.

Indiferent că luaţi decizia de a oferi copilului controlul asupra a ceea ce mănâncă prin experienţa baby led weaning sau aţi decis să abordaţi metoda clasică, sucurile, ceaiul nu au ce cauta in dieta unui bebelus alăptat.

De asemenea, cerealele sunt greu de metabolizat pana la un an. Mai ales în cazul unui copil aflat în curba superioară de creştere cerealele nu îşi au rostul în alimentaţie (să nu uităm, există şi obezitate fiziologica a copilului alăptat de exemplu, care se reglează odată cu mersul).

În orice caz, glutenul nu se dă înainte de opt luni sub nicio formă pentru că riscul unei intoleranţe la gluten e simţitor mai mare când acesta intră devreme în alimentaţie. Aici adaug (2017) că OMS recomandă mai nou introducerea alergenilor de la începutul diversificării. Se pare că amânarea introducerii lor nu aduce niciun beneficiu.

Poate nu multă lume are răbdare, dar este prudent să se păstreze 3-4 zile între fiecare aliment nou pe care îl adăugăm in meniu, fie el simplu sau combinat cu alte elemente, pentru că intoleranţele alimentare nu se manifestă de la primă gură de mâncare. De multe ori trece multă vreme până să devină evidentă o asemenea afecțiune, dar se consideră că dacă nu apare in primele 3-4 zile, şansele să dezvolte aşa ceva în timp sunt minime. Adăugare (în 2017). În BLW această pauză nu se practică, dar contează mult cât comtrol oferiți copiilor când aleg ce mănâncă.

Pianissimo

Pentru bebeluşii alăptaţi laptele matern este alimentul de bază pâna la un an. Restul alimentelor nu se consumă neapărat pentru aportul caloric sau nutritiv. E un mit faptul că laptele matern nu mai are suficienţi nutrienţi după o anumită vârstă. Calculele au fost făcute, dacă s-au făcut cumva, la două mese de lapte zilnic, presupunându+se că la 6-8 luni copiii deja mănâncă mai mult decât mine acum. Citeşte mai mult despre aportul laptelui aici). Nici motivul că nu ar avea copilul destul fier din lapte nu stă in picioare pentru a grăbi introducerea hranei solide (aici despre fierul din laptele matern)

Până spre un an, un copil lăsat să evolueze natural va consuma de cele mai multe ori alimentele doar pentru educarea gustului şi a reflexelor necesare unei vieţi independente de mai târziu. Multe dintre alimente nici nu sunt bine asimilate la varste mici si, dacă poţi tu ca mamă să aştepti, poti amâna fără mustrări de conştiinţă începutul diversificării spre şase luni jumătate-şapte, pornind apoi cu cantităţi foarte mici, după care te mulezi evident după copilul din dotare. Daca vrea mai mult creşti cantităţile, iar daca face fite inseamnă că ceva la sau în el nu este încă pregătit pentru hrana solidă şi trebuie să "take it easy".

Faptul ca are o greutate mare sau mică nu este nici pe departe un indicator al gradului de maturitate la care a ajuns corpul său pana în prezent.

În niciun caz nu aş da solide -  nicio picătură! - inainte de sase luni. Intre 4 si sase luni copii inca au ansele intestinale mult mai permeabile, fenomenul open gut despre care scriam mai sus, necesar absorbtiei anticorpilor din laptele matern. Daca tu dai solide, multe substanţe parţial digerate sau nedigerate vor intra in fluxul sanguin şi vor fi tratate de corp ca substanţe străine. Nu ştiu dacă voi vedeţi asta, dar mie îmi sare în ochi din ce în ce mai des expresia ”boală autoimună”.

Această reacţie la alimente ca la corpuri străine înseamnă o alergie de fapt. Amânânnd diversificarea pana când sistemul digestiv al copilului se maturizează, nu faci decât să ii oferi şansa să se dezvlte armonios, sănătos şi lipsit de alergii. Laptele, matern sau praf, la vârste mici, are toate substanţele necesare unui copil si este mult mai bine asimilat (în procente) decât hrana solidă. Din ce în ce mai multe voci (nu în România) recomandă ca bebeluşul să primească întâi sân sau lapte praf şi apoi solide la masă, nu invers.

Înainte de şase luni, multe enzime necesare digestiei alimentelor încă nu sunt fabricate de corpul bebeluşui, incepând cu cele din saliva.

  • înainte de şase luni copiii nu stau încă în fund, 
  • au din plin reflexul suptului, 
  • nu îşi coordonează mişcările eficient 
  • nu sunt gata să mestece şi nu doresc acest lucru


Iată cum arată un tablou al diversificării lente (de pe kellymom).


Tot aici un tabel util

SolideLichide
0 - 4 luniAlăptare exclusivăAlăptare exclusivă
4 - 6 luni
Se continuă alăptarea la cerere.
Bebeluşul de 4-6 luni poate învăţa să folosească cana, îi puteţi oferi puţin lapte mult sau doar apă (dar nu mai mult de 50-60 ml/24h de vreo două ori pe zi, de distracţie.
6 - 7 luniSe oferă solide cel mult o dată pe zi. Multe persoane încep prin a oferi solide o data la câteva ziile sau chiar mai rar. 
Se continuuă alăptarea la cerere. Hrana solidă nu înlocuieşte o sesiune de supt decât dacă plănuiţi să înţărcaţi ghidat. 
Limitaţi apa la câteva GURI dintr-o cănuţă servite împreună cu masa de solide.  
Sucul (de fructe) nu este necesar în nutriţia bebeluşului. Dacă totuşi oferiţi suc, limitaţi aportul la câteva înghiţituri dintr-o cănuţă când serveşte masa şi introduceţi sucurile gradual, la fel cum faceţi cu hrana solidă. Cel mai bine este ca sucul să fie diluat (în apă) şi să limitaţi aportul de suc la maxim 120-150 ml/zi. 
7 - 9 monthsUrmăriţi semnalele bebeluşului. Acest lucru este uşor de făcut dacă bebeluşul suge înainte de masă şi majoritatea solidelor sunt oferite bebeluşului pentru a se hrăni singur. Cantitatea de solide trebuie crescută treptat dacă bebeluşul se arată interesat ajungând la un maxim de două mese pe zi.  
9 - 12 monthsUrmăriţi semnalele bebeluşului. Acest lucru este uşor de făcut dacă bebeluşul suge înainte de masă şi dacă majoritatea solidelor sunt oferite bebeluşului pentru a se hrăni singur. Cantitatea de solide trebuie crescută gradual dacă bebeluşul se arată interesat. Încercaţi să vă stabiliţi ca ţintă ca un nu mai mult de 25% din necesarul caloric zilnic să fie preluat din mesele solide până la 12 luni (unii bebeluşi mănâncă mai puţin decât atât la 12 lunişi acest lucru este, de asemenea, perfect normal). 


Alimente interzise sau la care se impune prudenţă 


  • Alimente procesate, nu mă întrebaţi de ce. Cremwursti nu înseamnă carne. Pufuleţii nu sunt decât un conglomerat de sare, mălai şi grăsime de proastă calitate, toate tratate termic. 
  • Biscuiţeii - conţin făină albă şi zahăr, adevăraţii cauzatori ai colesterolului. 
  • Cerealele extrudate sau oricum prelucrate industrial. Preferaţi erealele integrale care necesită fierbere şi pseudocerealele (quinoa). 
  • Alimentele degresate. Copiii până la trei ani au nevoie de grăsimi (saturate) ca de apă, deoarece creierul lor este în plin proces de mielinizarre. Însuşi laptele matern conţine enorm de mult DHA. Din păcate, laptele praf este foarte sărac în aşa ceva (de unde au pornit credeţi voi miturile cu copiii alăptaţi care ies mai deştepţi?) şi trebuie cumva compensat cu alte alimente până când şi producătorii de formule vor înţelege că low fat nu e bun, ci low carb. Atenţie, fierul, vitaminele liposlubile, acizii graşi esenţiali (faimoşii DHA li omega 3) sunt mult mai uşor procesate din surse animale de calitate (ouă, lactate, carne ale unor păsări şi animale crescute în stil tradiţional, fără medicamente, hormoni şi concentrate canibale (spun asta că includ făină de oase din propria specie, ceea ce e dubios şi se spune că le cauzează tulburări de metabolism). Un articol accesibil despre Omega3, 6 şi 9 în limba română găsiţi aici, Este şi unul din puţinele care recunoaşte superioritatea nutritivă a laptelui matern fără a deplânge situaţiile în care "din păcate, uneori mama nu are destul lapte şi trebuie ajutată să fie fericită". 
  • Laptele de vaca înainte de un an din cauza echilibrului precar Ca-P şi din cauza iritabilităţii sistemului colonului indusă de proteinele din laptele. Atenție, laptele ca ingredient în alimente se poate folosi, restricția se referă la practica generalizată de a oferi lapte de băut. Mulţi copii pot manifesta şi intoleranţă la lactoză. Sunt totuşi persoane care preferă laptele de vacă celui praf şi îl folosesc, diluat şi preparat specific pentru a încropi formule făcute în casă (vezi și aici, cu mențiunea că în cazul detoxifierii și a perioadei în care se alăptează bat câmpii cu grație). În ciuda eventualelor riscuri, laptele crud este de preferat celui pasteurizat deoarece rămâne un aliment viu oarecum cum e şi laptele uman. Iarăşi, laptele prins (fermentat) este mai uşor tolerat decât cel dulce. Un lapte mai apropiat de compozitia laptelui uman pare a fi cel de capră. În Bucureşti au apărut ferme mici care livrează la domiciliu lapte şi preparate din lapte de capră.  Laptele ”de crescătorie” poate abunda în hormoni de creștere care produc dereglări majore în corpul copiilor. S-au înregistrat cazuri de pubertate timpurie la copii care consumau curent lapte de vacă. În multe țări, vacile de crescătorie primesc în furaje o cantitate serioasă de hormoni de creștere pentru a mări producția de lapte. Dacă în Europa există niște norme aparent mai prietenoase cu consumatorii, în Statele Unite, America de Sud sau China acest lucru nu se întâmplă. Lactatele se introduc undeva după 8 luni - iaurt sau branză - iar laptele dulce (muuult) după un an pentru a reducce riscurile unor eventuale intoleranțe.
  • Nucile, floricele de porumb, alte alimente care pot îneca bebeluşul. Floricelele sunt în mod special de speriat, deoarece cojile acelea mici rămân lipite pe cerul gurii şi alunecă uşor în trahee, fără ca micuţul să realizeze  Procesul în sine poate dura o zi sau mai mai mult, iar când copilul începe să se sufoce cei de la urgenţă nu mai pot face mare lucru. Au murit copii măricei (doi ani) din cauza asta. Din păcate ştiu de la o prietenă medic de un astfel de caz, aşa că nu servesc mostre de folclor urban. 
  • Fructele cu multe seminţe: căpşune, kiwi sunt alergene, se servesc spre doi ani sau cel puţin eu aşa am preferat. 
  • Soia sub orice formă nefermentată. Din cauza fitoestrogenilor se pare că ar cauza la rândul său disfuncții ale metabolismului copiilor. Soia este un aliment folosit încă din vechime, însă nu în stare crudă, ci fermentată și în cantități mici. Pe lângă fitoestrogeni, mai conține și mulți antinutrienți. Citește aici, de exemplu. Mie mi se ridică părul în cap când mă gândesc că formulele HA sunt... din soia. 
  • sarea până la un an, deoarece suprasolicita rinichii. Nu sarea în sine este periculoasă, cât excesul de minerale. Dar, cum oamenii manâncă de zeci de ori necesarul zilnic de sare în mâncăruri, copiii nu au ce pierde dacă nu o primesc. Contrar multor păreri, alimetele au un gust intens fără sare, percepţia noastră este distorsionată de fapt de obişnuinţă. Se pot însă folosi ca potenţiatoare de gust verdeţuri, usturoi crud, scorţisoară, ulei sau unt, chiar şi un praf mic de piper: 2-3 microni, acolo, nu iuţesc nicio mâncare... ori o boabă de piper adăugată în apa de fiert. Pericolul excesului de minerale este şi motivul pentru care apa recomandată bebeluşilor este cea mai săracă in minerale.
  • prăjelile - nu întrebaţi de ce :). Se pot face atâtea lucruri gustoase în cupor sau călite în puţină apă (soté)... 

În loc de încheiere

...aş vrea să vă fac cunoştinţă cu revelaţia mea de ultimă oră, anume dieta omnivoră, deloc săracă în grăsimi saturate, dar care nu abundă defel în făinuri şi zaharuri, precum şi uleiuri din plante. Prin anii `30 Weston A. Price vindeca inclusiv cariile dentare cu un regim care a ajuns să-i poarte numele. Acualmente învătăturile lui (care sunt de fapt chestiuni de bun-simţ, nu vă aşteptaţi la cine ştie ce descoperiri spectaculoase) sunt promovate şi prin ajutorul unei fundaţii care-i poartă numele. În orice caz, oameni buni, echilibrul e cheia, avem o viaţă întreagă să ne învătăm copiii să mănânce. Plăcut şi sănătos.

Completare: între timp a apărut un articol foarte bine documentat despre diversificare pe blogul Ralucăi, vi-l recomand din tot sufletul. De asemenea, poate veți avea ceva mai multă încredere în propriii copii după ce veți citi articolul de aici.

Completare 2: un nou articol util în limba română despre diversificare a apărut aici. Am doar o mică rezervă acolo unde autoarea recomandă diversificarea încazuri exreme de la 4 luni: sunt copii dornici să imite. Acestora li se poate servi lapte intr-o ceașcă mică-mică, sunt foarte fericiți când au și ei ceva în față.

Mai găsiți câteva articole de-ale subsemnatei despre diversificare/ autodiversificare (BLW) aici.


Share This Story

Tags: , , , , , , , , ,

You Might Also Like

35 comments

  1. Raluca6 septembrie 2011 la 16:55

    Genial! Multumim!

    Mi-am studiat mult boala autoimuna hashimoto. Open gut e principalul vinovat, si prin consecinta probabil o intoleranta la gluten. Deja apar multe articole medicale care leaga intoleranta la gluten de bolile tiroidei.

    Open gut mai e legat, tot prin alergii alimentare, chiar si de autism. Cei care se mandresc ca au vindecat autismul copilului au facut asta printr-o dieta de innoire a imunitatii intestinale, un regim fara alergeni si alimente probiotice zilnic.

    RăspundețiȘtergere
  2. anna.k6 septembrie 2011 la 19:16

    Super post!E greu si cu diversificarea asta,mai ales la cei alaptati.De ce zic asta...am vreo 3 prietene cu bebei pe LP.Aproape toate au zis ca n-au intampinat probleme cu introducerea solidelor,bebeii lor mananca orice/oricat si in plus si la program:)Al meu,care e pe tzitzi abia se atinge de solide dar nici ca-l fortez.Am incetat si sa-l pacalesc...cat papa,atata papa...oricum tzitzi e la putere si avem deja 9 luni.
    Multumesc ptr post, foarte bine elaborat si documentat.Noi am inceput la 6 luni fara o sapt diversificarea si tind sa cred ca am procedat bine. Si tot app de diversificare, pediatrul m-a ''sfatuit'' sa-i dau supa cu putina sare sau ceai indulcit cu putin zahar in caz ca nu le vrea altfel sau sa dau un google..Trist,dar asta ca sa vedeti ce pediatrii avem:)))

    RăspundețiȘtergere
  3. Unknown6 septembrie 2011 la 20:50

    Raluca pare foarte logic ce spui tu acolo, e exact ce spuneam eu, boala ta e autoimuna. Nu stiu daca ti se trage de la diversificarea timpurie neaparat, dar data fiind varsta noastra clar s-a intamplat sa ne fie date solide devreme, iar asta inseamna un stres in plus pentru organism.

    Anna.k, ma bucur ca il gasesti util. Daca vrei sa te "incurajez" am muuulte exemple de copii hraniti cu lapte praf care au mancat tarziu, greu si putin. Tine de copil nu are legatura cu tzitzi... decat intr-o masura foarte mica. Macar tu poti sta relativ linistita cand nu mananca, stiind ca oricum primeste ceva destinatlui in mod natural, care orice ii face, insa rrau nu. Dar mamicile care nu alapteaza iti spun eu ca isi fac mai multe probleme cand nu mananca bebe, pentru ca s-a spus mereu ca la laptele praf exista domnule o limita de administrare (ma ref la cantitate) si apoi... e totusi un substitut. Din lecturile mele diversificatoare insa reiese ca si LP este un aliment preferabil alimentelor solideintroduse repede si fara discernamant, fiind totusi adaptat digestiei copiilor mici. N-o fi el mama DHA-urilor, dar e bun si asa.

    RăspundețiȘtergere
  4. Roda6 septembrie 2011 la 23:23

    Wow! Ma pregatesc temeinic pentru urmatorul copil cu muuuuulte informatii. Nu ma mai las eu pacalita ca nu mai accepta solidele si nu se mai satura daca nu il diversific neaparat la trei luni. Primul copil a fost el istet si a refuzat o perioada solidele iar eu am fost inspirata si l-am ascultat cu toate comentariile "lumii binevoitoare", caci pe la patru luni cam cedasem presiunilor. Pediatrul imi spunea ca ar trebui sa aiba deja doua mese de solide FARA LAPTE. Doamne, si acum imi amintesc fatza mai mult decat uimita si deloc inteligenta pe care trebuie ca am avut-o atunci caci copilul meu nu avea nici macar o masa de fructe legumele fiind refuzate pana la sase luni si ceva! Asta inseamna lipsa informatiei.
    De-asta iubesc eu blogosfera mamiceasca!

    RăspundețiȘtergere
  5. Anonim7 septembrie 2011 la 13:25

    Eeee! Postul asta a picat la tanc. Noi am inceput diversificarea de trei saptamani (de la 6 luni). La sfatul pediatrului i-am dat suc de fructe (doar fructe bio) câteva zile, dar numai cat sa tratăm gustul, ar la o săptămâna am introdus piureul de legume sau fructe coapte. Nu m-am alarmat ca mai mult de 2-3 lingurite nu ia la o masa si, indiferent de ce spune pediatrul, la maximum Jumatate de ora - cat ne ia sa ne jucam de-a stransul prin bucatarie -, am alaptat-o atât cat si-a dorit.
    De vreo doua zile mă refuza insa numai când mă vede cu lingurita-n mana, asa ca azi am decis ca luam o pauza si revenim la tzitzi. :) Măcar o zi doua. Asa ca articolul m-a revigorat, mi-adar încredere sa îmi urmez instinctul, sa o luam cu pași mici si nu sa urmarim lista lunga de alimente pe care pediatrul o visează parcurse pana la 7 luni jumate. Multumim! ;) Ana

    RăspundețiȘtergere
  6. Loredana9 septembrie 2011 la 15:02

    Eu mi-am ascultat copiii si bine am facut. la prima am inceput diversificarea pe la 6 luni, ca la carte. la a doua nu am mai fost asa speriata, stiam ca nu trebuie facut totul ca la carte si am inceput cand a vrut ea, adica mult mai tarziu, spre 8 luni si a fost foarte bine pentru ea.

    RăspundețiȘtergere
  7. Unknown11 septembrie 2011 la 19:32

    Adriela, eu am sfatuita sa incep la 3 luni jumate cu suc de mor si mar ca altfel nu primeste lingurita. Medicul a cobit, intr-adevar anda e foarte selectiva,d ar la gradinita mananca mai tot ce i se da, asa ca e de vina si sursa. Am vazut la maimulti copii, mama e sursa de lapte, la inceput sunt confuzi: ce tot cauta sa imi dea ea altceva? Anda manca tot asa binisor de la soacra mea cu care a stat o perioada. Imi are rau de tot ca nu am autodiversificat-o, dau mult vina pe abordarea clasica cu piureut si lingurita pentru reticenta ei la nou de acum. Praslea va fi mai norocos.

    Ana eu am trecut printr-o pauza totala cand au aparut maselele. Poate nu e doar ura fata de lingurita. Poti incerca sa ii dai bucatele in mana sau o lingurita sa invarta in mancarea ta (dietetica, of cpurse). Noi ne-am schimbat mult modul de a gati de cand avem copii, asa a ajuns copilul sa manance ce mancam noi, de fapt mancam mancare de bebelus cu totii.

    Loredana, ma bucur, te invidiez, eu imi doresc ca la bebe2 sa repar si inapetenta Andei. Poate impreuna vor manca bine.

    RăspundețiȘtergere
  8. Anonim26 septembrie 2011 la 14:29

    Am un bebe care mananca exclusiv formula d ela varsta de 1 luna.Pe 8 octombrie face 4 luni si ar trebui sa incepem diversificarea.Am citit si citesc in continuare site-uri , forumuri pe aceasta tema.Din ce citesc mai mult pe atat sunt mai neclara si confuza in schema pe care trebuie sa o adopt si varsta la care copilul este pregatit pentru asa ceva.Ai vreun sfat pentru mine pentru limpezirea creierului ca sa zic asa?
    Multumesc,
    Raluca

    RăspundețiȘtergere
  9. Unknown26 septembrie 2011 la 16:55

    Buna Raluca, bine-ai venit aici. Eu stiu ca si copiii care primesc formula de lapte tot la sase luni se diversifica. Am vazut de-a lungul timpului copii alaptati care au cerut multa mancare si copiii nealaptati care s-au diversificat la fel de greu ca fetita mea.

    Cred ca laptele praf e mult mai nutritiv si bine tolerat decat alimentele pana la sase luni si chiar si dupa. Am vrut sa adaug asta in articol, insa m-am luat cu altele: ca si pentru copiii nealaptati se poate asteptpta mai mult cu diversificarea, iar pana la un an li se da masa de lapte apoi mancare, exact ca in cazul sanului. Cei de la www.wholesomebabyfood.com spun si ei tot asta. E un site pertinent. Desigur, nu trebuie sa iei totul ca litera de lege, tu esti parinte, ai un copil unic si ai discernamant, insa nu exista motive care sa stea in picioare si care sa confirme ca ca le face mai bine hrana solida decat lp dupa patru luni. Din contra, ei au oricum de metbabolizat un aliment care le poate prii sau nu (avand in vedere ca baza e lapte de vaca sau de soia, iar vitaminele sunt sintetice care se absorb mai greu decat cele naturale); daca mai adaugam si niste posibili alergeni ce facem?

    Oricare ar fi decizia ta, ea iti apartine integral si nu pot sa iti recomand o anumita schema de diversificare, ci pot doar sa te fac atenta ca schemele pediatrilor de la noi sunt cel putin agresive.

    Poti inepe cu legume sau fructe usoare la sase luni, apoi poti adauga la fiecare 3-4 zile un aliment nou. Carnea in general se poate introduce la 3-4 saptamani dupa legume, dar depinde de copil, ouale undeva dupa carne datorita potentialului alergen (poate reusesti sa faci rost de pui (si oua) crescuti mai prieteneste. Nu garanteaza nimeni ca ii va tolera - tot aud de copii care la oua de tara fac nu stiu ce dar la alea decumparat sunt ok, de exemplu...

    lactate dupa 8 luni, gluten tot asa, cat mai tarziu, nu mai devreme de 8-9 luni. Se spune mai nou ca pana la 9 luni - 1 an copiii nu secreta amilaza, o enzima necesara digestiei cerealelor, deci acestea sunt balast date la varsta mica.

    In orice caz, fiecare adopta schema care pare sa se potriveasca propriului copil. La unul care pare sa fie alergic lactatele ouale si glutenul intra foarte tarziu in alimentatie.

    A, si neaparat: no sugar!!! (regula de aur) si cauta resurse despre autodiversificare - baby led weaning, poate iti place acest mod de a diversifica bebelusii.

    Ha, te-am confuzat destul? Scriu de la munca si am o stare de toata jena, de unde si incoerenta raspunsului :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Anonim6 octombrie 2011 la 13:17

    Refluxul nu este manifestarea unei intolerante alimentare. Refluxul apare atat de des la bebelusi deoarece muschii care ar trebui sa inchida stomacelul copiilor nu sunt sificient de puternici si lasa lapticul sa treaca inapoi. Singurul remediu pe care ni l-a recomandat pediatrul aici e sa punem sub picioarele patului copilului carti sau suporti de 10cm, si sa-l tinem drept cateva minute (10-20) dupa masa.
    Dupa 4-6 luni, refluxul dispare.

    RăspundețiȘtergere
  11. Unknown6 octombrie 2011 la 14:22

    Nu-mi amintesc sa fi legat nicaieri refluxul de intolerante alimentare.

    Am spus doar ca uneori refluxul e considerat (de catre medici dar sid e catre unele mamele, fara avizul mdedicului) o recomandare pentru inceperea diversificarii timpurii, pentru ca se spune ca mancare are tendinta sa ramana mai mult in stomac.

    In afara de asta, refluxul poate fi si o dovada a imaturitatii sistemului digestiv al copilului, care drept rasplata pentru acest efect pe care il "afiseaza" e indopat fie cu lapte antireflux (ingrosat cu faina de tapioca = diversificare timpurie, ok? :P), fie cu inceperea iversificarii alimentariei inainte de vreme, ceea ce poate create crea neajunsuri precum intolerantele alimentare, pentru ca si copiii cu reflux au open gut pana la sase luni.

    RăspundețiȘtergere
  12. Anonim28 octombrie 2011 la 02:28

    Cred ca ar fi fost elegant si frumos sa ma anunti si pe mine ca m-ai pus la "panoul rusinii". Avand in vedere ca n-ai spus decat ca "sunt o pavaza buna pentru mamici...etc" am sa completeze eu aici ca aceasta "pavaza" a avut bunul simt sa specificem de fiecare data, atat in postarile sale cat si in raspunsurile date celor care i-au scris ca OMS recomanda diversificarea la 6 luni si le-am indemant sa consulte mai multi medici pediatri inainte de a se grabi sa inceapa diversificarea. Marturia scrisa exista la comentarii. In rest tot ceea ce a scris in postarea ta nu-mi este strain si informatiile nu-mi sunt necunoscute...le-am citit si rascitit. Cu unele sunt de acord, cu altele nu, iar unele concepte noi si moderne mi se par niste porcarii inimaginabile. Noi doua suntem foarte diferite in ceea ce priveste cresterea copiilor...cu toate acestea, desi de multe ori am fost tentata sa o fac, nu mi-am permis sa pun linkuri de la alte postari (ale tale sau ale altor persoane cu care nu sunt de acord si am argumente sa combat) si pe urma sa arunc cu pietre direct sau indirect legat de conceptiile respectivilor sau de modul in care aleg sa diversifice, poarte, ataseze, creasca etc copiii lor. Nu sunt impotriva diversificarii la 6 luni, nu sunt nici impotriva diversificarii la 4 luni...exista nenumarate argumente pro si contra. Da, sunt impotriva mancatului cu mana si autodiversificarii si pot discuta mult pe aceasta tema, cu argumente. Copilul meu este mare deja, are 4 ani. A crescut asa cum am ales eu sa-l cresc si a crescut super ok. Imi asum integral felul in care am ales sa-l cresc si nu mi se pare ok sa fiu judecata sau blamata pentru acest lucru. Nu-mi permit sa dau sfaturi medicale, nici macar sfaturi de diversificare nu-mi permit sau dau decat unele banale, de bun simt (gen fara pufuleti, fara dat pentru ca pofteste etc). In rest n-am facut decat sa-mi scriu experienta MEA de viata, pe blogul MEU. Mi se pare inutil sa specific ca multe dintre mamele care se dau de ceasul mortii cu diversificarea (a nu se intelege ca fac vreo referire catre tine) sunt aceleasi mame, care, odata ajunse in parc pun in bratele copilului pufuleti, biscuiti, in general un morman de ceva de "rontait". Postarile din blogul meu legate de diversificare au fost facute initial pentru prietenele mele care erau gravide in acel moment si care ma intrebau lucruri despre care eu deja incepeam sa uit. Am crezut ca este util asa...iar retetele de acolo s-au dovedit in timp nu "destul de citite" ci foarte citite de mame in cautare de idei. Partea cu diversificarea...mai mult de mamici ratacite, in cautarea unor lamuriri, mamici dezorientate care nu stiau ce sa faca 4 sau 6? Eu am sfatuit intotdeauna inca o opinie de medic. Gata, deja cred ca incepe sa sune a scuze, ori eu nu consider ca datorez nimanui scuze pentru postarile de pe blogul propriu. Avand in vedere ca linkul catre mine tot nu face cine stie ce trafic (de abia azi l-am vazut pentru ca l-a accesat cineva) te-as ruga respectuos sa-l scoti si pe viitor, daca doresti sa combatem si dezbatem, sa ma anunti si pe mine....cred ca asa ar fi fair play, mai ales ca eu nu-mi permit sa pun linkurile nimanui indiferent cat de fin doresc sa critic o postare sau alta. Multumesc, Oana

    RăspundețiȘtergere
  13. Unknown28 octombrie 2011 la 08:51

    Dar chiar nu am pus linkul catre tine ca "asa nu", ci tocmai pentru ca e un alt punct de vedere, cum spuneam chiar bine argumentat. Nu vad de unde reiese ca te-an combatut in vreun fel. Nu te-am anuntat pentru ca genul asta de linkuri sunt destul de transparente, le posteaza si zelistul, se vad si in orice monitor de trafic, plus ca repet, mi se pare cumva normal sa exemplific ce argumentez, pentru ca nu sunt lucruri pe care le visez eu noaptea si asa am lucrat toata viata, folosind referinte.

    Nu am urmarit comentariile la articolul cu pricina, am vazut ca s-a postat pe acolo, dar atat. Daca ai primit cumva vreo apostrofare cu argumentele de aici nu trebuie sa te superi, sau nu pe mine. Asa cum ai cumulat tu argumente de bun-simt am facut-o si eu

    Astea fiind spuse, daca tot vrei sa scot linkul catre tine o sa-l scot, desi repet nu an avut vreo intentie belicoasa cand l-am pus, cu atat mai mult cu cat te bucuri de toata aprecierea mea.

    RăspundețiȘtergere
  14. Anonim28 octombrie 2011 la 12:49

    Zoozie, tu stii foarte bine ca noi doua, cand am avut ceva de dezbatut am facut-o in mod civilizat cum este extrem de greu sa se mai faca intre persoane care vad diverse lucruri, de foarte multe ori, diametral opus. Nu te-am acuzat de intentie belicoasa...am spus ca mi se parea fair sa-mi spui pentru ca, dincolo de link, ai spus ca postarea mea devine o "pavaza si scuza pentru alte mamici" care ince p sa faca acest lucru devreme...ceea ce nu are cum sa fie adevarat atata vreme cat sfatul meu in comentarii si in postari nu a fost "incepeti la 4 luni ca asa este mai bine si restul sunt tampenii" ci "consultati o a doua parere, faceti ce va speune medicul, el este sa sfatuiasca in astfel de situatii, iar voi in masura sa decideti daca faceti sau nu ca el....etc." Nu vreau sa fiu luata drept genul de om care genereaza curente si indeamna la aderarea la o metoda sau alta de crestere a copilului pentru ca exact asta este partea pe care eu una o urasc la blogosfera mamiceasca si in general, la mame: aceasta tendinta de a incerca sa-i convinga pe ceilalti ca nu stiu ce chestie este mai buna, mai proasta, ca un copil creste mai drept sau ma stramb in functie de nu stiu ce alegeri de crestere, ca un copil este mai bolnav sau ma sanatos in functie de vaccin, aliementatie....toate acestea sunt repere PUR orientative. Fiecare copil este unic, fiecare mama este unica si in spatele fiecarui curent, dincolo de argumente medicale de bun simt si de baza, se ascund interese de marketing si interese comerciale. Noi nu vrem sa vedem asta pentru ca, mame fiind, implicate emotional in acest proces de crestere...de multe ori vedem doar suprafata...adica cuvintele frumos mestesugite, argumentele medicale si ma putin interesele de dupa aceastea. Eu sunt o "consumatoare" de informatie si de produse moderne. Sunt o "modernista" pana in maduva oaselor, dar intotdeauna cand au aparut curente noi si tendinte noi (in orice, nu numai in cresterea copilului) mi-a facut media mentala si am incercat sa-mi dau seama daca imi folosesc in mod real acele lucuri sau sunt doar niste chestii cu care ma amagesc eu ca este mai bine, doar pentru ca nu stiu ce studiu spune asta. La fel este si in alimentatie...cu mentiunea clara ca, uneori, de multe ori, intervine ceea ce spuneai si tu mai sus...comoditatea, dorinta de a ne usura viata. Cunosc pediatrii in varsta care recomanda cerealele ca ultima masa din zi (ca sa nu se mai trezeasca copilul noaptea)....asa cum am cunoscut si mame (citite si inteligente) care, satule sa se trezeasca non-stop noaptea au acceptat aceasta varianta sub argumentul ca este doar pentru o perioada, nu are ce sa-i faca rau. Le poti acuza, le poti judeca? Eu zic ca nu...chiar daca in teorie, noi "celelalte" (ca sa ma exprim asa!) stim foarte bine ca cerealele sunt 0 ca aport si crima pentru burtica daca sunt date fix inainte de culcare. Ceea ce nu stim noi insa...nu stim un tablou complet al acelei familii: cum e copilul ziua, cat urla, cat sta cuminte, cat de supusa stresului si oboselii este mama respectiva, de cat ajutor beneficiaza, etc....asa ca da, suntem unici si deciziile pe care le luam poate nu sunt cele mai bune, cele mai indicate...dar ni le asumam. Nu, nu s-a luat nimeni de mine la comentarii...m-a deranjat doar partea cu "pavaza"...pentru ca este chiar ultimul lucru pe care doresc sa-l imprim. Acolo este strict experienta mea de viata si cine citeste postari va vedea ca, din punct de vedere alimentar eu sunt extrem de stricta chiar si azi, cand are 4 ani si cand traim intr-o tara unde Danonino e la putere asa cum este si in Romania!

    RăspundețiȘtergere
  15. Unknown28 octombrie 2011 la 14:50

    Oana, o sa ma uit pe partea din articol in care te-am citat si o sa ma asigur ca nu se face legatura despre care vorbesti pentru ca nu asta intentionam sa acuz, chiar si indirect, ca indemni la un lucru cu care nu as fi de acord.

    Mentionez acum ca diversificarea, ca si alte optiuni de parenting, e o alegere personala si nu am spus niciodata altfel nici eu. Nu imi place sa emit adevaruri general-valabile ci cel mult informatie care ajunge la mine pe alte cai si pe care as vrea-o cunoscuta (cum e open gut, care mie mi-a deschis mult ochii, cum e iarasi olonizarea cu bacteriile mamei prin alaptarea imediat dupa nastere...).

    Cum sunt parinti care traiesc cu impresia ca bebelusul lor este pregatit sa guste solide si nu mai pot amana asta, exista si o alta categorie deloc mica de familii care se dau de ceasul mortii cand copiii lor refuza orice gram de hrana gatita. Ei se simt de multe ori vinovati si incearca sa rezolve o problema care nu exista. Pentru ca sunt multi, foarte multi copii al caror corp nu e pregatit sa mistuie solide la varsta standard. Unii depasesc foarte mult aceasta varsta si totusi toti sfarsim prin a manca, pana si fetita maa care pana acum cateva luni considera un iaurt o masa copioasa acumma uimeste cat de diversificat si mult poate manca.

    Iar articolul meu nu spune decat: chill, veti avea timp sa va bucurati de mancare fara scheme complicate, fara sa va stresati, urmarind si preferintele celui mic, ghidand accesul lui la hrana diversa si sanatoasa 9desigur) - aici a trebuit sa bag un minim de lista cu alimente posibil periculoase, desi si aici sursele de ba cap in cap.

    Articolul meu spune doar atat: "motivele pentru care copiii refuza mancarea sunt de multe ori bine intemeiate, hai sa fim atenti la semnalele lor si sa actionam in consecinta unde este cazul."

    Voiam sa mai spun ca multe mame care dau pufuleti si danonino nu citesc blogurile noastre :P


    Eu am pus link catre tine tocmai fiindca e vorba despre un articol pertinent si bine documentat, fara afirmatii general-valabile, e o sursa de informare punct, dinc are fiecare poate spicui ce simte ca i s epotriveste. Nu e o sursa de "asa nu" ci "asta e alt punct de vedere", mai aproape de abordarea "conventionala" in diversificare, in ce priveste inceperea mai devreme.

    Pe de alta parte, am apreciat intotdeauna conduita ta alimentara, e chiar OK si in ochii mei, care eu nu mai sunt atat de stricta cu mancarea in sensul ca daca A. ajunge sa puna mana pe o porcarioara nu i-o iau din mana, dar incerc sa nu o mai am la indemana (exceptand ciocolata, despre care a invatat intre timp si pe care ne trimite sa o cumparam uneori :))

    RăspundețiȘtergere
  16. Anonim28 octombrie 2011 la 16:29

    Multumesc pentru raspuns si subscriu la tot ceea ce ai scris. Chiar ieri am avut o conversatie pe blog cu o mamica care imi spunea ca se gandeste sa inceapa diversificarea pentru ca cel mic "baleste" cand ii vede pe ei mancand si ma intreba ce sa faca pentru ca un medic i-a spus sa inceapa (pustiul are 4 luni) altul sa astepte. Singurul sfat pe care mi-am permis sa i-l dau a fost acela de a nu se garbi cu diversificarea sub motivul ca "pofteste" si am incercat sa-i explic (cred ca o fac a 2000 -a oara de cand s-a nascut fi-mea) ca un copil mic sau mare NU pofteste, nu poate pofti la un ceva al carui gust nu-l cunoaste. Este curios si atat. Sincer, cred ca discutiile despre diversificare nu se pot termina niciodata, niciodata....eu inca ma lupt cu sistemul belgian care le da cand si cand (desi alimentatia este stabilita de catre un nutritionist si o primim saptamanal pe email) carnati chorizo. In acele zile fi-mea vine acasa nemancata...prefera sa nu manance pentru ca sunt iuti, pentru ca sunt sarati, pentru ca nu a fost obisnuita cu grasimi in exces, pentru ca nu a fost obisnuita sa manance carnati in general etc. Eu am ajuns sa fiu multumita cu acest aranjament pentru ca stiu ca copilul meu discerne si daca nu-i place sau nu este obisnuit cu o mancare o gusta si o respinge....si primeste acasa mancare ok. Legat de ciocolata....oleeee...aici ce sa zic...avem 4 ani, ciocolata face parte din viata noastra, vrem nu vrem....dar, din fericire, avem portie pe care nu o incalcam si incercam sa mancam ciocolata neagra (cand nu scapam cate o jumatate de ou kinder...la care interesul este oricum jucaria! :D). Prefer de o mie de ori sa-i dau ciocolata decat sa o indop cu tot felul de biscuiti cu creme si cremute, adevarate bombe de E-uri....o alta nuanta in alegeri pe care la un moment dat esti nevoit s-o faci...zahar contra e-uri. Nici eu nu i le iau din mana daca apuca sa puna mana pe ele, dar ii explic foarte clar ce contin si de ce nu sunt de acord cu ele! O las sa guste si a doua oara dispar definitiv din raza ei vizuala, sau evitam randurile din magazin unde acestea se pot gasi. Chiar acum 5 minute m-a chemat sa-mi arate ca in reclama de la danonino "arata reteta"...si imi spunea ca daca danonino e plin de e-uri...putem sa facem noi din branza de vaci si fructe un danonino fara e-uri. Chiar o sa fac cu ea branza frecata cu capsuni cum arata in reclama si chiar o sa-i dau un danonino din ala ca sa compare si sa vada diferenta...eu cred ca numai asa ii poti convinge...explicand, explicand pana te doare gura. :D
    PS: Serios nu m-am suparat, dar m-a atacat faza aia cu "pavaza"! :D

    RăspundețiȘtergere
  17. Anonim1 noiembrie 2011 la 09:52

    Buna Zoozie,

    Bebelul meu are 4 luni si il alaptez exclusiv.
    Bineinteles ca deja mi se pune in vedere (de catre pediatrii, rude etc) ca de la 6 luni sa incepem diversificarea.

    Insa eu sunt cam reticenta si simt ca 6 luni e prea devreme (stiu sunt la extrema cealalta ...).
    In primul rand mi se pare ca nu e natural, la 6 luni natura nu le-a dat la bebelusi toti dintii ca sa poata ingera singuri alimentele. Si daca in mod natural nu o pot face, atunci de ce sa intervenim noi cu sucuri/piureuri pe care le pot inghiti ?
    Apoi, din tot ce am citit si pe site-ul tau si pe altele, laptele matern asigura toti nutrientii necesari pana la 1 an. Deci mi se pare un moft sa introducem alimentele mai devreme de 1 an.
    Ma intreb cum faceau stramosii nostri care traiau in pesteri, nu prea cred ca stateau sa paseze fructe/legume/carne ca sa le poata manca bebelusii ci ii alaptau pana acestia erau capabili sa manance singuri intr-un mod natural.
    Nu prea inteleg de ce toata lumea e disperata sa inceapa diversificarea de la 6 luni (pediatrii, mamicile numai despre asta vorbesc), nimeni nu recomanda diversificarea de la 1 an de exemplu, nici macar OMS ...
    Eu una imi doresc sa-l alaptez pe bebe exclusiv pana la 1 an (sau pana cand il voi simti pregatit dar in nici un caz la 6-7 luni).
    Eu asa simt ca e natural, tu ce parere ai ?
    Multumesc,
    Florina

    RăspundețiȘtergere
  18. Unknown1 noiembrie 2011 la 12:27

    Buna Florina,

    Nu stiu cum faceau stramosii nostri din vechime. Bunicii mai mestecau din mancarea lor si o dadeau copiilor. Dar bunicii mai dadeau copiilor si tuica,a sa ca nu stiu daca pot fi luati ca exemplu chiar asa de... elocvent.

    Cel mai ibine in cazul tau si al copilului tau este sa ii "pandesti" semnele de diversificare: sta in fund, ii dau dintii, maniffesta interes pentru mancare, apuca bine, ii dispare reflexul d esupt... si sa il lasi sa experimenteze atunci cand pare sa ceara, dar fara sa urmezi neaparat o schema foarte bine definita, insa sa respecti acea distanta intre doua alimente - nu neaparat ca sa eviti intolerante sau sa le monitorizezi, cat sa ii lasi si copilului timp sa se obisnuiasca cu noul gust, textura, etc. Cred ca schema va fi decisa chiar de catre copl. Daca ajungi la oua sau lactate dar le refuza sistematic, faci o pauza de oua sau lactate si fie te orientezi spre alta clasa de alimente fie continui sa ii dai ce mananca deja cu placere. Eu cel putin asa as proceda in mare. Sigur, fiecare cuplu mama-copil e diferit si fizic si sihic si din punct de vedere al resurselor (ma gandesc exclusiv la surse de mancare - magazine, ferme, etc) si conditiile pt diversificare pot diferi radical. Raman la dispozitia ta daca mai vrei sa despici firul in patrul pe tema asta :)

    RăspundețiȘtergere
  19. Anonim1 februarie 2012 la 21:47

    mai mult decat adevarat! frumos si interesant articol!

    RăspundețiȘtergere
  20. Andreea1 martie 2012 la 23:56

    Foarte bun articolul, personal cred ca trebuie sa ne cunoastem copiii si tot ce facem sa fie in concordanta cu dorintele si asteptarile lor, si eu am fost destul de panicata la inceput cu diversificarea, medicul mi-a spus sa incep la 6 luni cu cerele sa ia in greutate mai bine, am luat totul asa cum a spus si m-am stresat de fiecare data ca nu mananca atat cat zice ea ca trebuie. Nu a fost bine, abia dupa ce m-am luminat, mi-am dat seam ca trebuie sa las copilul in ritmul lui, fara absolut nici o presiune.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unknown8 martie 2012 la 21:11

      Buna Andreea, multumesc pentru feedback. Cred ca majoritatea trecem prin proba asta de foc... :)

      Ștergere
  21. Anonim22 iunie 2012 la 02:23

    As avea si eu o intrebare, poate ti se pare prosteasca, dar citind mai multe articole despre diversificare nu reusesc sa imi dau seaama "ce inseamna 6 luni?" Practic prima luna de viata e de la 0 zile la 1 luna? si diversificarea s-ar face dupa ce a implinit 5 luni sau 6 luni?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unknown22 iunie 2012 la 06:04

      sursele pe care le cunosc eu spun de sase luni implinite. Dar se poate chiar mai tarziu de sase luni. Oricum, majoritatea copiilor pana la un an are ca aliment principial laptele, se considera ca solidele sunt pentru acomodarea cu gusturi si texturi noi.

      Ștergere
    2. Anonim1 iulie 2012 la 01:03

      multumesc pt raspuns. baiatul meu are 5 luni si am inceput sa ii dau sa guste din fructele si legumele de sezon ca dupa 6 luni sa pot sa i le introduc mai serios, acum ne jucam cu aromele si cu papilele gustative.

      Ștergere
    3. Unknown1 iulie 2012 la 15:30

      de ce te grabesti :D Acum... mai in gluma, mai in serios, incearca autodiversificarea :)

      Ștergere
  22. BiancaB10 iulie 2012 la 09:12

    Super articol zoozie!
    Din tabel vad ca intre 4-6 luni ne putem "juca" cu apa,,cativa mililitri pe zi. Al meu are 5 luni si n-as fi vrut sa-i dau pana la 6 luni,dar fiind foarte cald pediatrul mi-a recomandat apa...tu i-ai da? :) si de care..plata,fiarta si racita?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unknown10 iulie 2012 la 09:43

      Buna Bianca, multumesc pentru aprecieri. Cand vorbeste despre apa, tabelul meu trimite si la acest articol, care explica in detaliu despre folosirea apei si riscurile ei. Eu personal nu am oferit si nu voi oferi apa inainte de sase luni cata vreme este posibil alaptatul la cerere. Am observat ca pe canicula nu suge foarte mult dar recupereaza imediat ce ne mutam intr-un mediu mai confortabil, asta daca nu-i este cu adevarat sete. Cand ii e sete bea oricand :).

      Daca ai dubii privind hidratarea copilului poti urmari semnele uzuale ale deshidratarii: numar de scutece (asta e relativ fiindca bebelusii transpira si ei ca orice om), pielea cu aspect imbatranit care nu-si revine usor cand este apucata, fontanela deprimata, etc.

      Ștergere
  23. BiancaB10 iulie 2012 la 12:21

    Multumesc. Pe langa problema hidratarii,suptul f des il face sa vomite mult. De cand e cald suge peste laptele din stomac,da afara lapte branzit si tot asa. Nu imi caut scuze,vreau doar sa stiu daca e indicat sa ii dau cativa ml daca doar ii este sete si stiu ca a mancat pe saturate.si nu,nu i-am refuzat sanul niciodata,mananca si la juma de ora,dar poate pe undeva nici pediatra nu zice rau,asta sa fie cauza varsaturilor puternice.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unknown10 iulie 2012 la 13:07

      Cu mare placere. Daca este alaptat la cerere nu se deshidratea, odata ca laptele uman e aproape 90% apa, apoi fiindca si consistenta luiee diferita (stii placa aia cu aptele de inceput si cel de final...)

      Regurgitatul e perfect normal la varsta lui, are legatura cu o oarecare imtauritate a sistemului digestiv. Sunt copii care regurgiteaza si in jet pana la 8-10 luni si se dezvolta perfect normal. Cata vreme nu scade in greutate si aceste simptome nu se asociaza altora, ele tin, cum spuneam, de normalitate.

      Ce spune pediatra ta tine de folclorul legat de alimentarea artificiala (pare sa fie norma lor, a pediatrilor din toata lumea). Laptele praf se digera mai greu, avand proteina din laptele de vaca drept baza si unii spun ca daca bebelusul amesteca laptele gata preparat (ca nu-i pot spune dulce) cu lapte semidigerat ar fermenta sau ceva asemanator. Acest lucru NU se aplica la copiii alaptati, odata fiindca laptele uman se digera cu totul altfel (mult mai repede si fara formarea unui bol unic), apoi fiindca asta ar interfera cu indicatiile date de toata lumea (exclusiv pediatrii si psihologii si unii realizatori TV) privind alaptarea exclusiva la primul semnal de foame sau sete. Pacat ca medicii nu se informeaza intr-un domeniu atat de important din specializarea lor...

      Poate ar fi bine ca in chestiuni de nutritie sa renuntam la sfatul medicului fiindca prin gura lor vorbeste intelepciunea colectiva nu adevarul stiintific cand vine vorba de alaptare. Multi medici nici nu au copii alaptati - ca sa poti zice ca ar vorbi din experienta, macar...

      Ștergere
  24. Anonim30 octombrie 2013 la 11:33

    Citricele sunt acide, dar devin alcaline in stomac. Sunt contraindicate din alte cauza la varste mici (histamine etc.). Am vazut pe multe site-uri informatia asta eronata si chiar periculoasa pentru cei care decid sa elimine citricele din dieta lor pentru ca ar fi acide. Eu mi-am eliminat pietricelele de la rinichi cu apa cu lamaie si ulei de masline, la recomandarea doctorului. La copiii peste un an un suc din compot cu putina lamaie ii scapa de infectii urinare. Sunt si usor laxative, dar mai ales diuretice. Totul cu masura evident. Intrati pe site-uri despre dieta alacalina asi veti fi uimiti ce e si ce nu e alcalin. Multumim pentru articol.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unknown30 octombrie 2013 la 14:14

      Buna ziua,

      Va multumesc pentru comentariu! Sunt la curent cu dieta alcalina. Ce-i drept, nu rezonez cu aceasta din motive pe care articolul de aici le explica foarte bine.

      Chiar daca lamaia ar deveni alcalina in stomac, pana acolo ea ramane acida. Pe esofagul unui copil deja chinuit de reflux da tot o senzatie de disconfort. Sa nu uitm ca in Romania a oferi cateva picaturi de lamaie unui copil de cateva zile care sughite este un medicament uzual.

      Altfel subcriu, un compot cu lamaie nu face rau nimanui daca nu e cu zahar si daca bebelusul e suficient de mare incat acei mililitri sa nu insemne grame ori militri de hrana densa nutritiv in minus. Dar alaptarea previne si infectiile urinare. La fel i renuntarea la scutecele de unica folosinta sau folosirea metodei de comunicare a eliminarii cu copilul, precum si vitarea antrenamentului la olita, are-l conditioneaza pe micut sa se tina si care adesea duce la constipatie, o alta cauza a infectiilor urinare dupa unii.

      Dar per ansamblu sunt de acord cu dvs. Atat de mult incat copilul meu cel mic a mancat singur lamaie la timp destul de scurt dupa ce am inceput diversificarea. El a mancat singur de la inceeput, bucati - am urmat baby-led weaning - autodiversificarea. .

      Ștergere
  25. heleniq10 martie 2014 la 11:50

    Zoozie si oanamada, am prins drag de amandoua, mai rar oameni ca voi,care sa fie capabili sa discute pe o tema fara sa se certe si fara sa se ajunga la replici mai putin....elegante. va multumesc amandurora pentru postarile voastre, bebele meu azi implineste 5 luni,dar nu da semne ca ar vrea sa pape si altceva decat tsitsi,asa ca nu ne grabim :-)

    RăspundețiȘtergere
  26. Anonim31 martie 2014 la 15:25

    Of ce chin cu diversificarea asta:(( Am o fetita de 7 luni jumate' si deci ne apropiem de 8 luni - varsta la care 3 mese de lapte ar fi trebuit eliminate (sa nu mai zic de alea de noaptea), varsta la care bebelusii mananca mamaliga cu branza, orez cu lapte, biscuiti in manuta(aa..babuta mea are 2 dinti deci nu stiu ce le faca?sa-i molfaie si sa se inece cu ei?)
    Dar sa lasam teoria pediatrilor, problema mea e ca fata mea refuza mancarea....asta e concluzia mea dupa 1 luna si jumatate de chin.
    Este un bebelus foarte bine dezvoltat, merge chiar incet pe langa patut, in 4 labute merge de la 6 luni...dar nu are interes pentru mancare...sucul i se scurge din gurita, se scutura, se ineaca, piureul de legume - il accepta in cantitati infime, cateva lingurite, mai mult fortat.
    Nu mi se pare normal sa o fortez sa manance, daca o sa se intample o tragedie? Sunt foarte stresata sa nu devina anemica desi stiu clar ca va incepe sa manace, logic...si nu pot nici sa aplic tehnica ,,infometarii'' cica sa nu-i mai dau sa suga 5 ore...Doamne fereste.
    Stiu bebelusi care mancau la 5 luni la o masa:o banana, un mar, un bol cu branza, biscuiti :)...jeesus....si eu ma umflu cu o banana.
    Sper ca in curand o sa manance cu pofta.

    Cornelia

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unknown7 aprilie 2014 la 11:26

      Buna, incearca sa te informezi despre autodiversificare - baby-led weaning.

      Ștergere

About Me