highlists

Unelte ajutătoare pentru evaluarea suptului și a posibilelor probleme în alăptare

În unele zone este greu de ajuns la un consilier în alăptare. Puteți întotdeauna discuta cu cineva, dar vă copiez mai jos câteva trucuri ut...

marți, 25 ianuarie 2011

Android şi copiii

Dacă aveţi prin casă vreun toddler şi dacă a rămas ceva sânge în voi după escapadele zilnice ale acestuia şi, mai ales, dacă v-a trecut febra "ce mă fac dacă trânteste telefonul", puteţi încerca o serie de aplicaţii distractiv-educative. Cu condiţia să folosiţi Android.


Nu că alte sisteme de operare ar fi mai puţin child friendly, bănuiesc că toate au ceva de genul, doar mulţi care îşi permit asemenea jucării au o vârstă, implicit o familie cu copii mici. Pe iPhone, cel puţin, este ceva similar cu doodle master de care vorbesc mai jos.

Ce-mi place mie la Android este flexibilitatea. De fapt, problema se pune altfel: rigiditatea mă oboseşte cumplit. Am testat în magazin un iphone după ce mi-am luat HTC-ul meu mic, roşu şi sexy (cum il caracteriza un coleg de suferinţă...ăăăă...muncă) şi m-am simţit îngrădită. Cum, nu ai 5 ecrane principale? Nu poţi adăga widgeturi cu o simplă atingere uşr apăsată? În afară de rezoluţia mai bună (pe care aş fi putut-o avea şi eu oareşcum dacă îmi luam un htc desire nu wildfire, nu m-a impresionat prin nimic.

Nu mai spun de Windows mobile, care pe HTC HD2 (parcă), are un bug oribil, îţi intră în car mode şi când te sună amănţelul aude tot biroul, ca să nu mai spun ca tot afişajul se schimbă în landscape mode. Un update a rezolvat problema doar parţial şi nu de multă vreme... încât am un coleg de suferinţă - mă rog, de muncă - care şi-a pus un fel de virtual machine pe SD card şi rulează Android peste Windows (eu in locul lui renunţam la Windows, el avea nişte motive comerciale să n-o facă).

Mă rog, eu m-am decis la wildifre din două motive: preţul şi pentru că l-am văzut în acţiune şi pentru că mi-am dat seama că mă descurc şi cu o rezoluţie mai mică pentru ce am eu nevoie. Dacă m-aş uita la filme, ar fi o problemă, pentru că ar trebui mereu să le encondez într-o rezoluţie mai mică; dar pentru web şi citit merge-merge.

Stând totusi sa analizez, la citit am totuşi o problemă cu pdf viewerele care nu îşi fac word wrap (pentru mămicile atehnice asta înseamnă aranjarea cuvintelor încât să acopere automat ecranul fără să dea pe de lături) şi trebuie să mă plimb cu deştele pe ecran stânga-dreapta ca să pot citi un rând de la un cap la altul la o dimensiune rezonbilă a literelor.

Soluţii există însă: view as text - cu nişte limite, bunăoară un anumit pdf viewer imi afisează textul literă sub literă într-o lungă linie verticală, încât am ajuns să cred că cred că la orgini codul programului ăstuia ăsta a fost japonez. Oricum, eu tot de la drepata la stânga pot citi, deformaţie culturală, asa că l-am lăsat naibii de text view pe softul ăla şi am găsit altul.

Mai este şi funcţia de reflow în Adobe reader - dar cred că în momentul în care face asta îmi oboseşte procesorul, aplicaţia se blochează şi nu reuşesc să văd decât o mică bucată de text pentru că nu mai pot naviga prin fişier. Eu citesc numai fişiere mari (cărţi de sute de kilo) şi cred că Adobe pdf incearcă să facă buffer cu tot textul, nu pagină cu pagină cum ar fi ideal. Aşa încât nu e de mirare că se blochează. 


În Mobile PDF viewer totul e ok ca şi text, deşi e ... gigantic în text mode.  Face buffer la o singură pagină odată, astfel că poate fi folosit şi la citirea fişierelor gigantice. Textul mare nu constituie o problemă pentru ochii mei, dar soţul meu se plângea că se pierde în scrisul ăla, el are nevoie să vada mai mult deodată din text. Probabil pe un telefon cu reyoluţie mult mai bună textul nu e nici pe departe aşa mare. Problema reală e că unele fonturi se văd ca fix dracu. Mă rog, nici asta asta n-ar fi fost totusi o problemă dacă n-aş fi observat că in anumite fişiere unele litere (diacritice) îmi dispăreau cu totul în text mode. Nu ştiu dacă aş reuşi să editez programul ăsta, mai ales că oamenii care-l fac vor şi bani pentru varianţa full, aşa că sper ca în următoarele update-uri să recunoască şi bolnăvicioasele diacritice româneşti în mai multe tipuri de fonturi.

Poate-mi aduc aminte totuşi şi-mi transform cărţile în text. Pentru că, vedeţi voi, îmi aduc aminte de asta numai în metrou. Acasă n-am şanse să tweakuiesc ceva în prezenţa fie-mii întrucât încă refuză să mă împartă cu claculatorul şi presupun că deja cititorii încep să-şi dea seama şi de ce atâta gelozie pe o bucată de tablă cu monitor.

Incepusem sa povestesc despre aplicatii child friendly?

Ei bine da, iată ceva ce Anda adoră de-a dreptul. Aproape concureaz cu ţâţa ei de seara. Uneori colorează ca'u (calul) în timp ce-şi ia porţia de lapte. Prograul are două părţi: una pentru desenat u degetul pe o "coală" albă, iar celălalt de colorat. Practic atingând o suprafaţă delimitată de o linie închisă o umpli cu o cluoare aleasă. Copilul are posibilitate de a crea culori. Anda a descoperit cum sa umble cu nuanţele graduale şi merge până la negru. Însă e insensibilă la combinaţii de culori, ea umple o planşă cu o luloare, apoi trece la următoarea culoare, apoi se duce la paleta de culori şi îcearcă o nuanţă nouă cu care din nou umple tot desenul şi aşa mai departe. Se supără pe mine dacă amestec culorile.




Alte aplicaţii utile sunt cele care "blochează" ecranul, precum ToddlePhoneLite (aplicaţii toddler lock) dându-i posibilitatea să descopere o aplicaţie interactivă, care vorbeşte, clipeşte şi chicoteşte impreună cu bebe. Sunt aplicaţii pe care eu le numesc generic toddler lock şi îşi fac treaba destul de bine, pentru că scopul lor e să împiedice bebeluşul să dea telefoane aiurea, să se conecteze una-două la Internet sau să-mi şteargă widgeturi (mie copilul mi-a resetat tot desktopul pe care, normal, nu-l salvasem).




Nu în ultimul rând, pentru bebeluşii cu ureche muzicală există tot felul de clape virtuale, tobe sau xilofoane








2 comments :

  1. uf.
    tocmai am testat la un magazin smasunt galaxy si wildefire(alb:D)
    Samsungu e ..super, dar atat de mare! nu-i prea finut, chiar daca e subtire.
    Iar wldf intr-adevar ca are rezolutia slaba. Si ecranul o idee prea mic. Tu cu desire te-ai confruntat face to face?:)
    Pe iphone n-am pus inca mana.

    acu la subiect:) ai grija sa nu-ti tranteasca fata telefonu. :) de fapt, cat ai inca un sg copil, e ok, al meu a luat tranta ca s-au batut p[e el. Uf.:)
    si aplicatiile astea sunt super cute!

    RăspundețiȘtergere
  2. Draga mea, Desire e tot... maricel. Am unul in birou. Aveam doua dar unul si-a dat demisia :)

    Faptul ca e mai mare mie mi se pare OK cand mergi pe partea vizuala, nu stiu ce zic. Nici iphonul nu e tocmai mic, ira mie rezolutia de la wilfire nu mi s-a parut de neindurat.

    Pentru citit si web merge foarte bine, or poate sunt eu obisnuita cu telefoane mai vechi :))). Eu l-am testat intr'un Orange shop, era acolo la oferta. Cand ajungi in zona poti incerca si tu, de ce nu_ Problema e cu aplicatiile dinc ate stiu majoritatea sunt platite; ma rog, nu costa o avere dar na...

    Anda are deja doua telfoane stricate la activ. Si pe-asta il scapa sistematic cand ma cauta prin casa sa-i recuperez calul cand apasa pe butonul Home.

    RăspundețiȘtergere