partea întâi    <<<<<
partea a doua <<<<<
partea a treia <<<<<


Dacă întrebăm orice medic pediatru despre cum ar trebui să decurgă diversificarea, poate primul lucru după "schemă" este mențiunea clară a scoaterii unei mese de lapte.



Realitatea este că acest sfat este eronat și face foarte mult rău atât mamelor, care se simt frustrate și confuze, dar și copiilor, care nu mai înțeleg ce s-a întâmplat cu sânul lor și devin cel puțin la fel de frustrați și confuzi. Mamele spun că astfel unii copilași pot ajunge să refuze hrana, ajungând aparent la concluzia că aceasta e unica metodă prin care mai primesc sânul.

Orice sursă credibilă și cu informație corectă despre alăptare atestă faptul că nu trebuie scoasă vreo masă de lapte când copilul începe să consume solide. Alăptarea continuă la cerere și nu de puține ori mamele povestesc amuzate cum un copil ia o gură de lapte, una de mâncare. De cele mai multe ori același copil, însă, va face o separare clară între alăptare și hrană solidă.

Nu trebuie să ne temem că vom avea copii bulimici dacă îi alăptăm în continuare la cerere. De asemenea, aș vrea să subliniez că nu mereu copiii cer lapte din joacă în asemenea momente. Uneori le poate fi sete, dar alteori pur și simplu îi ajută să consume un anumit aliment fără probleme. Să nu uităm că laptele matern are multe elemente care ajută imunitatea dar și digestia, este un veritabil pansament gastric.

Copilul știe cel mai bine care îi sunt nevoile, cu condiția să nu interferăm cu acest mecanism inefabil și complex de autoreglare.




În plus... :)

...în principiu o "masă de lapte" nu poate fi scoasă fiindcă pur și simplu nu există conceptul de masă în alăptarea la cerere. NU alăptezi cu ochii pe ceas și pe gura copilului. Cine face așa interferează cu mecanismul alăptării și este la un pas de tot felul de probleme, începând cu creșterea proastă în greutate și trecând prin tot felul de dependențe ale copilului (aici aș include și suzeta).

În plus, niciun adult nu mănâncă mereu la fel, dar avem pretenția ca un bebeluș, o ființă cu creșterea accelerată și cu nevoi foarte acute, să mănânce după ceas sau respectând grafice (de orice fel).

Bebelușii sunt oameni, organisme vii care au nevoi în continuă schimbare pe care niciun pediatru care se scaldă în mese de lapte nu le poate nici înțelege nici gestiona corect.

Pentru sfaturi în nutriție și alăptare nu se merge la doctor, există cadre specializate (eu nu sunt un cadru specializat, ceea ce scriu are caracter informativ și fiecare își poate folosi discernământul). Uneori exagerez cu bună știință din motive pur plastice.

Medicii învață cum să gestioneze cazuri patologice nu oameni sănătoși, iar acest lucru le îngustează mult optica. Nu mai au o viziune holistică asupra omului fiindcă sunt specializați și sunt învățați să gândească în tipare, e un lucru bun când încerci să vindeci bolnavi și am tot repectul pentru medici. Dar tot susțin asta până în pânzele albe. Ei ne văd pe bucăți  În plus, mulți medici la care ajung foarte multe mame (majoritatea lor, din păcate) nu au mai văzut copii alăptați și nu știu cum se dezvoltă sau cum se comportă, etichetează repede, se sperie repede, văd lucruile prin eșecurile lor sau ale membrilor familiei când s-a pus problema de a alăpta și, ca orice ființă umană, generalizează.

A scoate o masă de lapte este un real chin pentru bebelușul alăptat în primul rând.