Laptele de mamă e bun - dar de ce?

21:53


Laptele matern e bun la orice vârsta. Dacă eşti o mamă interpelată de doctor, mamă, soacră, mătuşă, tanti din autobuz sau orice altă entitate atunci trebuie, dar trebuie să citeşti ce am şi eu de spus pe marginea subiectului. Şi eu sunt mamă şi-mi alăptez copilul şi, de când am început aventura în 3, am aflat multe lucruri utile. Pe unele ţin neapărat să le fac publice pentru că internetul e plin de tot felul de informaţii dar nu ştiu câte fapte vin cu adevărat în sprijinul alăptării ca stil de viaţă. Aţi observat că în marea, dar în marea majoritate a lor "criticismele" [despre alăptare] vin de la femei??


Mă voi opri deci asupra îndoielii universale privind valoarea nutritivă a laptelui matern. Jack Newman spunea undeva că standardul pentru greutatea copilului trebuie să fie dat de copilul alăptat, nu de cel hrănit artificial. Argumentul este unul de bun-simţ: aşa este firesc. Laptele matern se digeră altfel, se asimilează altfel, se elimină altfel din organismul copilului când e prea mult (aka scaune de alta consistenţă, altă cantitate, un miros care e parfum pe lângă alea provocate de alte alimente). De asemenea, laptele matern conține mai puține proteine decât cel de vacă deoarece rata de creștere a copilului-om e mai mică decât a unui vițel.  Dar câţi copii alăptaţi (exclusiv unde este cazul) se mai găsesc în România pentru ca noi sau alte mame să putem măsura standardul de greutate impus de copiii alăptați? Statisticile arată că, din 1991 până undeva aproape de 2010, media lunilor de alăptare a unui copil a scăzut de la 9 la 4 luni. Nici 15% dintre bebeluşi nu mai sunt alăptaţi la vârsta de trei luni.

Cei care n-au copii au idee cat de mic este un copil de trei luni? Cat de fragil? Cam aşa arată. Ce vedeţi în imagine s-a născut cu 2720g/51 cm, a scăzut la 2650, la 6 săptămâni avea 3900g/55cm iar la aproximativ 3 luni avea 5100g/62 cm. Deci o mână de om. Deşi startul n-a fost strălucit, copilul ăsta si-a dublat greutatea pe la 3 luni şi jumatate doar cu lapte matern. Era atât de mică, încât o puneam pe suportul de baie pe unitatea PC-ului nostru, de unde se zgâia la interesanta acţiune a unui fresh install.

Datele astea sunt statistice. Copilul din imagine are acum o înălţime incertă (undeva peste 80cm - urlă la dr şi n-au mai măsurat-o/cântărit-o ultima dată că o supusesem altei proceduri de care voi povesti imediat) şi un 10 kilograme, la aproape un an şi opt luni. Dacă aţi mai citit pe blog ştiţi cum nu mănâncă fata mea. Are de fapt toate apucăturile culinare ale unui toddler, iar eu ma chinuiesc să îi trezesc interesul pentru mâncare cât pot de neinvaziv (nu îmi iese mereu partea cu non-agresiunea/invazivitatea etc., spre nemulţumirea proprie).

Ca să scurtez, estimez că până la un an şi jumătate, acest copil a primit în proporţie de 90% lapte matern. Pe mine nu mă poate face nimeni să cred că acele câteva linguri de mâncare au avut ceva mai mult decât un aport în explorarea lumii înconjurătoare prin cercetarea noilor texturi, gusturi şi mirosuri. Nutritiv vorbind, acest copil a crescut cu lapte matern. În august 2008 avea la cântarul dr. nostru 8100g. În octombrie, la o prietena, 9500 (nu ştiu cât de bine calibrat era, dar Anda a avut un episod de boala în august şi scăzuse simţitor în greutate, deci creşterea pare plauzibilă). Iar în martie 2010 cântarul medicului arăta 9700, iar peste aproximativ o lună, la verişoara mea, avea 9900. În medie, de la 11 luni, Anda a crescut cu 200g/lună, ceea ce este perfect normal pentru această grupă de vârstă. A trebuit să îi schimbăm periodic hainele, a crescut cu 2 numere la încălţăminte - de fapt acum îl depăşeşte pe al treilea (după cum presupun că se știe, la vârsta Andei piciorul creste cu un număr la trei luni). După numai o lună de când le-am cumpărat şi păreau să ţină cam până în august, mă văd nevoită să renunţ la sandalele nr. 20.

Aceeaşi Anda a avut săptămâni în care nu ştiu dacă a gustat hrană solidă. Acum are toţi caninii, incisivii şi premolarii şi îşi scarpină din nou gingiile, deci pregătesc teething tablets şi ceaiul de mărar pentru că urmează ultimul val de măsele deci iarăşi va refuza hrana.

De vreo săptămână şi-a mărit porţia de mâncare la un ou- aproape 200g de mâncare la borcan/ un castron de supa/ciorba. Pot spune că şi-a dublat porţiile, şi asta fără să-i bag eu pe gât, fără s-o înţarc, fără... fără. Singura chestie pe care am făcut-o, după o iarna de poor eater, este că am cerut nişte analize de sânge, care i s-a recoltat cu o zi sau două înainte ca fata mea să ia o răceală de la tatăl ei. Spun asta pentru că a reieşit din analize o anemie uşoară, însă este ştiut că în perioade de răceală-boală nivelul fierului este modificat, deci nu m-aş încrede 100% în rezultate (mă bazez pe date empirice).

Concluzia mea - anecdotică dar confirmată şi de analizele de sânge & stuff - este că aserţiunea că după şase luni copilul trebuie neapărat să primească hrană solidă DOAR pentru că laptele matern nu mai poate suplini nevoile nutritive ale unui copil este o mare eroare. Poate este adevărată în cazul în care copilul nu este alăptat exclusiv, gândiţi-va doar la echilibrul precar calciu-fosfor de laptele de vacă, la fierul adăugat în formula de lapte şi la gradul scăzut de absorţie al acestuia, la faptul că, în cazul laptelui de mamă, fierul se fixează de niste proteine (lactoferină și transferină) crescând probabilitatea ca acesta să fie absorbit în sânge și să nu fie folosit ca hrană de către bacterii patogene din flora intestinală  a copilului, deoarece "celebra" E-coli, sau Salmonella se hrănesc cu fier din tractul digestiv. Cu cât au mai mult fier disponibil, cu atât se înmulţesc mai mult și devin potenţial mai periculoase).

Spre deosebire de felul în care se prezintă fierul din laptele matern, fierul din alimente și din substituitele de lapte matern este consumat așa cum se nimereşte: precum spunea un articol citit recent, se respectă principiul   ”primul venit/primul servit”, deci dacă flora intestinală a copilului e infestată de bacterii potenţial patogene, acestea vor consuma fierul disponibil înainte ca organismul copilului să îl absoarbă. Se pare că laptele matern asigura un PH uşor mai acid (scăzut) decât formula de lapte și acest PH este mai puţin propice bacteriilor de tipul e-coli si alte specii care pot, prin înmulţirea excesivă, da infecţii ale tractului digestiv, etc. Adăugaţi la asta faptul că fierul este liber, deci ușor de consumat de aceswte vegetații intestinale și iată un cerc vicios.

Suplimentele de fier administrate unui copil alăptat pot suprasolicita proteinele din laptele matern care leagă fierul, astfel că, o parte din fierul din laptele matern, inițial disponibil doar pentru copil, fiind legat de acele proteine imediat ce ajungea în tractul digestiv, acum este liber și disponibil pentru flora intestinală. Prin urmare, copilul va "beneficia" de o rată mai mică de absorție a fierului din laptele matern. Alt cerc vicios, nu? 


Nu sunt de părere că vai-doamne formula de lapte este un rău absolut, ceva cu totul de evitat. Evidența arată că nu se moare din asta (cum ar spune unii mai cinici) și are, desigur, meritul ei din punct de vedere nutritiv. Este o variantă sustenabilă ca să zic așa pentru mulți micuți dar cred în schimb că poate crea inconveniente deoarece predispune la chestiunile enumerate mai sus. Ideea de la care am pornit este că, în cazul unui bebeluş alimentat la sân dar care a fost diversificat târziu sau extrem de treptat (cum este cazul Andei), riscul de anemie este mult mai scăzut decât în cazul unui bebeluş care nu suge dar nici nu mănâncă cum trebuie (și din categoria asta, din păcate, fac parte mulți).

În cazul copiilor mici, pot apărea deficiențe de fier la analize care să nu aibă drept cauză o deficiență cronicizată de fier. Din câte am aflat, every now and then mai apare câte o deficieță mică de fier care dispare așa cum apare - se vorbește în unele cercuri despre anemie de creștere). Poate și creșterea accelerată poate fi de vină sau, cum poate e la noi, un stadiu incipient de boală sau pur și simplu un pui de anemie, în fond de ce nu? Multe deficienţe de fier la copii pot fi reparate cu puțină grijă în ce privește alimentația, deci fără a recurge la suplimente de fier într-o primă fază. Nici măcar nu e nevoie de cantităţi industriale de mâncare.

 În ce privește diversificarea alimentației, desigur, fiecare om are o imunitate mai bună sau mai proastă, care este/poate fi subminată de tot felul de factori: agenți patogeni, unii spun că si vaccinurile ar avea partea lor de rele și că ideal ar fi să fie administrate în cazuri de risc concret sau cel puțin la varste mai mari (japonezii fac primul vaccin pe la doi ani de exemplu). Așa încât există foarte mulți copii nealăptați care nu au dezvoltat nici boli, nici alergii, așa cum există și copii alăptați care nu se bucură de o sănătate de fier.

Doar un procent de 15% din fierul din dieta unei persoane adulte se absoarbe de către organism și există diferențe semnificative între rata de absorție a fierului hemic (de origine animală) și a celui non-hemic (din plante). Dacă fierul hemic nu are devoie de adjuvanți pentru a fi procesat de organism, absorția fierului non-hemic, nelegat de aceleași proteine ca fierul de origine animală și prin urmare mai greu de procesat iîm sistemul digestiv, este simțitor îmbunătățită de consumul de vitamina C naturală (manânci legume cu frunze verde închis și la aceeași masă bei un suc de portocale... sau mananci patrunjel, care ar conine de 10 ori mai multă vitamină C decât o lămâie dar, atenție, inhibă lactația dacă e consumat în cantități industriale). Se pare că vitamina A are un rol pozitiv în procesul de stocare a fierului în anumite organe. La copilul foarte mic, de câteva luni, însă, administrarea de vitamina A este problematică.

Fierul din laptele de mamă se absoarbe în proporţie de peste 50% (concentratia de fier din laptele matern este: 0,3mg/litru), iar cel din formulele de lapte pentru copii în proporţie de 12% (unele voci, precum dr. Sears, spun ca de fapt se absoarbe doar 4%; concentrația de fier este undeva între 10 si 12 mg/litru și s-ar ajunge la o cantitate absorbitpă de 0,4-0,6 mg/litru). Fierul din cerealele îmbogăţite cu fier se absoarbe doar în proporţie de 4%.

Mai jos pun două tabele are pot da o idee despre disponibiltatea și rata de absorție a fierului. După cum se vede, cifrele diferă de cele de mai sus: aceasta deoarece sursele consultate arată cifre ușor diferite. Probabil această inadvertență se datorează faptului că și studiile pe care s-au bazat au venit cu rezultate ușor diferite, ceea ce este mai mult decât rezonabil, deoarece moleculele nu se măasoară cu ruleta iar calculele pot să difere în funcție de instrumente, software și cercetător. 


Rata de absorție a fierului la copiii htaniți cu formulă sau lapte matern
Substanță Conținut de fier(mg/L)   Biodisponibilitatea fierului  (%) Fier absorbit  (mg/L)
Formula neîmbogățită cu Fe 1.5-4.8* 
~10     
0.15-0.48
Formulă îmbogățită cu Fe+ 10.0-12.8*      
~ 4 
0.40-0.51
Lapte de vacă integral  0.5   
~10  
0.05
Lapte de mamă 0.5   
~50
0.25
* valorile suntcele din mărcile de lapte cele mai comune
+ Fprmula îmbogățită cu fier are>=1.0 mg iron/100 kcal. Majoritatea formulelor îmbogățite cu fier are apx. 680 kcal/L, deci echivalentul a >=6.8 mg Fe/L.
sursa: CDC Recommendations to Prevent and Control Iron Deficiency in the United States
Un studiu pe un număr redus de subiecţi arată că alăptarea exclusivă timp de mai mult de 7 luni protejează copilul mai bine de anemia feriprivă decât o face alăptarea concomitent cu introducerea de hrană solidă. la aceeaşi vârstă (deci până la 7 luni). Studiul nu a inclus copii înţărcaţi care consumau alimente îmbogăţite cu fier.
Șterpelit de aici









Sursa de fier








Fier absorbit (în procente)
lapte de mamă







~50 - 70%
formulă din lapte de vacă îmbogățită cu fier







~3 - 12%
formulă (din lapte de soia) îmbogățită cu fier
less than 1% - 7%
cereale îmbogățite cu fier







4 - 10%
lapte de vacă







~10%
Notă: Cantitatea de fier absorbită din orice aliment depinde în mare măsură de sursa de lapte (de vacă sau de mamă, de exemplu), de tipul de fier conținut de alimentul respectiv, de nevoia de fier a organismului care consumă aceste alimente, de alte alimente consumate la aceeași masă.

şterpelit de aici


Și, dacă tot ați avut atâta răbdare și disponibilitate să înduraţi elucubraţiile de mai sus, iată cum mănâncă Anda iaurt. Acum ghici cine şterge?

You Might Also Like

20 comments

  1. Foarte bine realizat articolul:)
    Felicitari!

    www.bodymindspirit.ro

    RăspundețiȘtergere
  2. Bine te+am găsit! Mă bucur că îl găseşti util şi... te mai aşteptam pe la noi :)

    RăspundețiȘtergere
  3. foarte fain post-ul, bine documentat.
    Vin si eu cu exemplu: Daris a mea, nascuta 2.590kg (stii fetele cunoscutilor si intrebarile "de ingrijorare")... a luat cate 1 kg in fiecare luna. La 10 luni avea 9 kile jumate, acum are peste 10kg (aproape 11 luni).

    Lapte de la masa non stop, si de la 6 luni autodiversificata... metoda care e mers excelent, cand vrea mananca ce vrea. Punct.

    RăspundețiȘtergere
  4. Baietelul meu are 7 luni, 8 kg si este hranit exclusiv la san. Si nu am de gand sa-i diversific meniul pt. moment. Daca i-as spune pediatrei ce idei am eu probabil ca ar lesina de oripilare.Aceeasi obsesie legata de fier; recomandarea ei a fost ferma "carne" cat mai curand pt. ca copchilul are nevoie de Fe. Eu nici vit. D nu i-am dat, in schimb am avut grija sa-l expun la soare cat mai mult posibil ( a nu se intelege ca il tin sa se perpeleasca).
    Imi plac mult articolele tale si ma bucur ca se mai gasesc femei ca tine. Ca eu ma simt foarte singura atunci cand incerc sa le explic inclusiv parintilor mei, de ce nu-i dau copilului nici macar apa. Eu am fost intarcata la 3 luni, ca mama trebuia sa se intoarca la serviciu, asa ca le inteleg ideile, dar nu le impartasesc

    Andreea

    RăspundețiȘtergere
  5. bună Andreea, mă bucur că îți place aici și te mai aștept. Eu am început diversificarea la 6 luni dar a mers foarte lent și nu prea am cu ce mă l-uda :D.

    Am citit de cazuri în care s-a început diversificarea spre 1 an fără consecințe dramatice pentru copilul alăptat.

    Pediatra ar trebui să știe că sunt foarte multe alimente care nu sunt carne dar au fier, e drept că se asimilează ceva mai greu. Azi am aflat de la Raluca că și spirulina are fier. Dacă se confirmă anemia copilului incerc sa-i dau așa ceva, nu fe haussmann. Merită aprofundat :)

    A, poate te-ar interesa autodiversificarea.

    RăspundețiȘtergere
  6. Hmmm, am crezut ca am pus un comment azi aici :D.

    Spuneam ca fierul e cu mult mai mult in pastaioase decat in carne, trebuie doar sa ne asiguram ca includem si o sursa de vitamina C ca sa fie absorbit. http://whfoods.org/genpage.php?tname=nutrient&dbid=70

    Despre spirulina si chlorella, merita citite toate cele 39 de pagini ale articolului http://www.chlorellafactor.com/

    RăspundețiȘtergere
  7. Foarte fain articolul, bravo.

    Ra are 1 an si laptele meu e de baza (peste 95%). Mai gusta mancare (nu pot spune ca mananca), are zile mai bune si altele mai putin mancacioase.
    In rest e un titirez de copil, e subtirica dar e sanatoasa.

    Andreea nici eu nu ii dau Vit D. Nu sunt de acord cu administrarea ei in masa (adica nu de la caz la caz) iar prea mult vit d poate chiar dauna. Eu si medicul am considerat ca RA nu are nevoie de supliment, stam f mult afara.

    RăspundețiȘtergere
  8. Adelle, asa era si Anda la un an si a crescut frumos. Tot subtiratica, dar asta cred ca e un atribut pentru o parte din copii indiferent de modul in care-si primesc laptele.

    Am vrut sa subliniez printre altele ca, pentru un copil care nu mananca, intarcarea - vesnica solutie a tuturor problemelor - nu este deloc o sptiune sanatoasa. Laptele matern il va pe cel mic sustine pana cand este el pregatit fizic si psihologi sa primeasca alte surse de mancare.

    faptul ca sunt atatia copii la fel ar trebui sa convinga ca nu e vorba de o tragedie ca nu mananca pruncul ci ca asa decurg lucrurile in mod firesc pentru o parte din indivizii speciei umane. Poate unii parcurg o etapa mai lent decat altii. In fond, toti sfarsim prin a manca, doar ca unii nu tolereaza ecat cateva feluri de mancare si sunt convinsa ca una din cauzelele cele mai cele e diversificarea timpurie si, mai ales, fortata.

    RăspundețiȘtergere
  9. si mie mi-a placut articolul! mai ales partea asta: "De asemenea, laptele matern conține mai puține proteine decât cel de vacă deoarece rata de creștere a copilului-om e mai mică decât a unui vițel."

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. buna, aa bucur tare ca ori place. Intr-adevar laptele matern e dozat optim pentru dezvoltare cerebrala, nu crestere accelerata, are un continut optim de glucide, de acizi grasi (dha), daca nu ma insel laptele praf este deficitar pe partea cu acizii grasi de exemplu. Eu Sper sa ma insel ca majoritatea bebelusilor inca asta mananca...

      Ștergere
  10. Buna. Foarte bun articolul, unul din cele mai clare din cate am citit. Am o fetita de 2 ani, alaptata la san, mananca putin, are 10,200kg. Nici nu mai zic in jur ca alaptez ca sunt privita ca picata de pe luna. Intrebare eu ca mama care alaptez ce supliment sa iau? Ma refer la Ca Fe Mg? Ceva bun / eficient. Am fost deja de 2 ori la stomatolog anul asta si mi- a recomandat sa nu mai alaptez. Mersi mult. Anemona.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna Anemona,

      despre suplimentele cu fier stiu ca nu influenteaza compozitia laptelui matern in aceasta privinta (a fierului). Daca ai niste analize - hemoleucograma art trebui sa fie de ajuns - ai putea lua ceva suplimente. Mare grija insa da fie totusi din surse naturale. Astea se gasesc greu si nu toate vitaminele din compozitie provin din cele mai fericite surse, de ex majoritatea au retinol din ulei de palmier (un precursor al vitaminei A care se metabolizeaza prost si, sper sa nu vorbesc prostii, dar mi se pare ca in cantitati mari e toxic.

      Ai putea incerca sa iti rezolvi carentele prin alimentatie. Eventual pentru o mai buna absortie a calciului sa iei vitamina D. La noi se gateste o vitamina d din surse naturale marca Now.

      Bun din punctul asta de vedere este uleiul de ficat de cod obtinut prin fermentare si neimbogatit cu vitamine dupa procesare, cum e la noi faimosul lysi.

      O marca buna e green pasture.

      In principiu o dieta omnivora echilibrata stil weston a. price, nu cu ingrediente de calitate, saraca in carbohidrati si in elemente procesare industrial, cu un continut rezonabil de grasimi animale (unt, de ce nu untura, pasari de casa), cu oua de tara, cu o supa de oase cand si cand fosta la foc mic - o excelenta sursa de minerale usor asimilabile, combinate cu substante care fac bine sistemului imunitar (cisteina de exemplu) ar trebui sa fie suficienta. Sigur nu neglijam nici fructele, legumele, etc :)

      Iar dentistul tau poate a facut vreun despre alaptare, stiu eu? Oricum am impresia ca dentistii si psihologii sunt cei mai mari dusmani ai alaptarii extinse, urmeaza aproape pediatrii :d

      sanatate multa!

      Ștergere
  11. F fain. Vreau sa te rog sa revezi in text uunde ai scris ca laptele matern asigura un mediu mai bazi. Eu stiam invers, ca il acidifiaza usor, gresesc?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ooops, ai dreptate, og mai scazut = acid :) asta e ca la confuzia stanga-dreapta la mine.

      modific cand intru pe pc multumesc!!!

      Ștergere
  12. Salut, pitica mea s-a nascutu cu 2790 g, am iesit din spital cu 2720 g si in primele 2 luni a luat cate 1200 g in fiecare luna, acum are 3 luni, dar nu am cantarit-o inca. Ne cantarim la 4 luni la medic. Alaptam exclusiv si la cerere :)

    RăspundețiȘtergere
  13. ai uitat să corectezi la ph , e acid .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, eu stiu ca schimbasem inca de atunci, fii te rog amabila si spune-mi exact unde a ramas gresit fiindca nu pot parcurge textul asta prea curand. multumesc !

      Ștergere
  14. Minunat articolul, mii de multumiri! Dar cum ramane cu vitamina D? Aia care se recomanda pentru profilaxia rahitismului?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna seara! Sunt surse care considera ca noi toti avem carenta de vitamina D, pe de o parte, ca femeia insarcinata si care alapteaza trebuie sa consume o cantitate mamre de vitamina D. De exemplu: acest link

      Ștergere
  15. Multumesc pentru raspuns! :)
    Nu stiu ce sa fac in legatura cu administrarea de vitamina D... In mare parte, nesiguranta mea are la baza faptul ca unor copii li s-au inchis fontanelele prematur sau li s-au calcifiat organe din cauza Vigantolului administrat preventiv. Pe de alta parte, sunt copii cu rahitism care au urmat tratamentul ca la carte... Deocamdata nu i-am dat picaturile desi are 3 saptamani si trebuia sa le primeasca de la 7 zile. Am vrut sa ii las un timp de respiro dupa laptele praf bagat pe gat in maternitate si sa nu ii mai stresez sistemul digestiv cu alte substante. In mintea mea mi se pare ca as face mai bine daca nu i-as da suplimentul, sper sa nu ma insel.
    Offtopic (intr-un fel): Blogul asta este...superb. Il citesc mereu si mereu descopar articole mai vechi de care nu ma pot dezlipi. Multumesc pentru munca depusa si pentru toate informatiile!

    RăspundețiȘtergere

About Me