Miercuri, 27 iunie 2012, de la orele 18:30, va invitam la Workshopul Atasament Prenatal cu Simina Angelescu, psiholog si educator prenatal Lamaze.
Pentru copiii bucureşteni, vacanţa poate însemna 11 săptămâni de distracţie
… la şcoală. Din 25 iunie şi până pe 7 septembrie se deschide Şcoala de vară
200, un proiect de învăţare prin joacă, în cadrul a 8 ateliere pentru care poţi
opta: sculptură în lemn, ceramică, pictură, informatică, comunicare şi
cooperare, fotografie, podoabe, icoane pe sticlă.
Și-a făcut un nou scutec, de fapt chiloțel de protecție, și vrea să îl ofere spre testare.
EC nu inseamnă că accidentele dispar cu totul ori că avem un bebeluș care ne trage de mânecă și vrea să facă mereu la toaletă. Accidente continuă să existe, se modifică numai atitudinea ta față de ele.
Mai jos găsiți pasajele care m-au încurajat sa încerc EC. Sunt inspiraționale.
Cum te-ai simți dacă ai afla că pruncul tău s-a născut cu fontanelele închise și că în loc să fie bine că se face mare, orice creștere poate să-i un facă un mare rău, ba chiar să-l omoare?
<<<<<< către partea a doua
Povesteam aici cum am ajuns să folosim scutece textile cu primul nostru copil - destul de târziu, de altfel, când majoritatea începe să folosească olița. Să fim toți sănătoți, că până la urmă toți ajungem să mergem rgulmentar la baie iar la bătrânețe sfârșim în scutece tot așa, unii mai devreme, alții mai târziu.
Povesteam aici cum am ajuns să folosim scutece textile cu primul nostru copil - destul de târziu, de altfel, când majoritatea începe să folosească olița. Să fim toți sănătoți, că până la urmă toți ajungem să mergem rgulmentar la baie iar la bătrânețe sfârșim în scutece tot așa, unii mai devreme, alții mai târziu.
Lucrul care m-a făcut să mă simt cel mai hăituită sau nedreptățită de-a lungul timpului și la care cu greu am renunțat a fost mâncatul în poziții considerate decente, într-un timp în care să-mi priască și mie diverșii dumicați.
Dormea dezbrăcat și liber pe pieptul meu cum n-a mai făcut de mult și deodată a izbucnit în cele mai cristaline hohote, care nu se mai terminau. Se cutremura de râs în visul ăla al lui.
După prima zi de EC stau și mă întreb câte lucruri miraculoase voi mai afla de-a lungul timpului.
... că suge, evident :))
De fapt, Anda are altă părere:
h4e4ueuekeirkttrjrjtujfirurrrrrrrrrrrrrrrrrrriiiiiiiiiiiiiiiirrirurkirfirit7t8767utuifiififrtruryririepreouwejejsujejddksdksmtttggghwgxhxhdj
<<<<< către partea I
De fapt, Anda are altă părere:
h4e4ueuekeirkttrjrjtujfirurrrrrrrrrrrrrrrrrrriiiiiiiiiiiiiiiirrirurkirfirit7t8767utuifiififrtruryririepreouwejejsujejddksdksmtttggghwgxhxhdj
<<<<< către partea I
La postarea de aici Adina mă întreba dacă am idei despre cum să gestioneze o situație cu riscuri pentru fetița ei micuță, care explorează acum mersul.
Mi-am început cariera cea nouă (mămicească, adicătelea) cu nişte idei de-a dreptul banale: că un copil are nevoie de cameră separată, pat separat, că bebeluşii plâng (nu ştiu de ce, că nu-mi amintesc ca fraţii mei să fi plâns), că pamperşii sunt nişte invenţii minunate şi că loţiunea Johnson e absolut necesară.
În asemenea momente uit că a mare n-a vrut la grădi din nou şi că mă ustură spatele seara. Sper că poza nu e prea miscată, e cea mai clară pe care am reusit s-o prind aseară.
