Lucruri care trebuie stiute si, mai mult, trebuie facute.
Pasta ham si spanacul cu branza si taitei (Hipp) sunt de departe preferatele, au detronat orezul cu merluciu (nestle, ca se gaseste cel mai usor) de ceva vreme.
Pe cine intereseaza? Pe nimeni, presupun.
Ieri bebelina a mancat pasta ham si a refuzat spanacul. Pasta ham se mananca foarte bine la doua lingurite: cu una ii dam pisicii si pictam genunchiul mamei, cu cealalta mancam efectiv jumatate de borcan - niciodata mai mult, Zuzulina s-a ingrasat si vrea la dieta. (serios, arata ca un purcel umflat cu pompa de cateva zile; semn ca s-a oprit cresterea in inaltime - traiasca laptele de mama, ca nu cred ca un bebe se ingrasa cu 100 de grame de piure zilnic).
Surpriza mea a venit undeva acum cateva minute, cand am fost sa spal curul bebelinei, tot portocaliu de la pasta ham si in ciuda servetelelor umede sterge-tot pe care le-am folosit in prealabil. (in ultimele zile s-au inmultit post-urile ecologice pe blogul asta:)); e doar o faza, toate trece). Mi-am amintit ca genunchiul meu s-a desportocalizat numai in urma baii temeinice din ziua respectiva si m-a strafulgerat ideea unor campuri intregi de morcovi si rosii din care muncitori necalificati extrageau pigmenti prin fabricarea asidua a bulionului in niste megatuciuri de fonta asezate pe niste trepieduri la focuri naturale in aer liber (pentru ca sunt coloranti BIO si pentru ca o linite tehnologica robotizata e mult prea scumpa si strica imaginea de "omul prieten cu natura" iar jurnalistii trebuie sa fie lasati sa vada adevarata fata a lucrurilor).
In timp ce amesteca in tuciuri, muncitori innegriti de fum intoneaza usor Cu surubu' si mai iau o dusca de rachiu de morcov rezultat din fermentarea resturilor ramase de la "productie" si mutate pe sustache in antice butoaie de lemn in care fermenta boasca de prune pe vremea cand terenurile erau acoperite de livezi de pomi fructiferi. Acum terenurile sunt cumparate de multinationale, care ne-au transformat in refublica morcoviera si au desfiintat orice culturi care nu mai cresc productia de coloranti pe cap de locuitor, sub pretextul mariri productivitatii pe timp de criza.
Va imaginati: tatuaj rosu-portocaliu facut astfel cu vopsea permanenta de morcov. Hainele care nu mai ies si se mentin ca noi rosu-portocalii pentru ca au fost fierte in suc natural de rosie. Vopseaua de par care acopera 250% firele albe care inca nu ti-au iesit gratie combinatiei de morcov- broccoli plus putine nuci verzi, scotand la iveala cel mai cald si natural saten existent pe piata... de la M'omreal..
Decalogul lui Mălăele:
1. Nu îţi crea o imagine falsă. Este incomodă, greu de întreţinut şi uşor de depistat.
2. Fii prietenul duşmanilor tăi. Un proverb islamic spune că „numai iubindu-i poţi să-i distrugi”.
3. Rămâi modest. Dar fă în aşa fel ca lucrul ăsta să se ştie. Trebuie să ai orgoliul meseriei tale.
4. Dacă pierzi teren, lasă impresia că ai făcut-o intenţionat. Impune un principiu: am dat doi paşi înapoi, ca să-mi pot lua avânt.
5. Nu fura pe nimeni. Dacă o faci, totuşi, schimbă obiectul într-o altă podoabă.
6. Nu refuza ajutorul imbecililor. Pentru a rămâne sus îţi trebuie umanitate.
7. Nu-ţi explica greşelile. Învăluie-le în mister şi abstracţiune. Nu schimbă mare lucru, dar derutează.
8. Nu te întinde prea tare. Rişti să-ţi pierzi controlul graniţelor.
9. Nu lupta împotriva cabalelor întemeiate pe ambiţie şi frustrare. Îţi pierzi vremea, iar lor le creezi scop.
10. Dacă nu reuşeşti, modulează-ţi existenţa după principiul „Nu se întâmplă decât ceea ce trebuie să se întâmple”. Este o dură, dar relaxantă fatalitate.
e moarta dupa Tom si Jerry. Zuzulina nu stie sa fluiere precum Tom la vederea unei dame pisicesti, dar stie sa chiuie al naaibii de asemanator...
Zuzulina a facut pisu pe mine exact cand m-am lasat e vine sa-i aleg un chilotel. Asa de eficient incat zici ca sunt autoarea fara drept de apel a acestei capodopere ude :)
***
Mami bea cafea. Si eu beau cu mami. Ea crede ca imi pun buzele pe marginea cestii si sunt foarte multumita. Beau aroma de cafea...
***
Zuzulina suge si cu coada ochiului se uita la Tom si Jerry. Eu citesc sau ma uit la un film cand mananc. Like mother like daughter.
***
Merg mereu incaltata in papucii zuzilor. Numai ca de data asta unul albastru a fost cam naravas si m-am trezit pe burtica. Sa plang? Nu, nu ca nu s-a ingrijorat Zoozie deci nu rezolv nimic.
***Zuzulina e prima care a renuntat la duplex :) a gasit cutia cu linguri si acum le aseaza in pat, apoi le da iarasi drumul in cutie. Sper s-o tina pana diseara.
A doua repriza murdara pe ziua de azi. Z nu joaca deloc cinstit :). Si se misculeste pe canapea cu fundul pictat. Din pacate, fiind mai mult "singura" am inceput sa mai gandesc cu voce tare. Exasperata, imi scapa: "ce dracu facusi aici?"
Z raspunde foarte prompt:
- ba-pm!
Asta e fix ca faza aia din meet the fockers cand pustiul invata sa zica ass-hole.
V-ati ascunselea
E prima data cand Zuzulina alege din proprie initiativa ceva mai complex de facut in materie de jocuri pe-afara. S-a dus in spatele meu si cand m-am intors a inceput sa rada. Am pus bazele v-ati ascunselea! Dupa care a urmat si prinselea, cu mine tropaind in urma ei: stai ca te prind! stai ca te prind! si ea fugind in sughituri de ras cu gura plina de minipateuri. Eh, asta mai facusem.
- De ce vrei sa stam doar la scara asta cu balta?
Niciun raspuns.
- Stai ca te prind!
O prind, o trec balta si dau s-o alerg pe aleea principala. Nu e bine. O directonez catre stanga, se intoarce. In drectia opusa la fel. trece printr-o minibalta pe aleea scarii preferate din seara asta, imi targe o partida de v-ati ascunselea si pe urma pleaca.
- Mami, te rog, oriunde dar nu in balta, ca te uuuuzi. Ai adidasi astazi.
Si ea se uita cu ochii mari din mijlocul baltii.
Chiar ma uuuuud!
*** Mai matza asta mananca orice! Chiar si minipateuri cu mac si ciocolata cu nuci...
Am fost in sfarsit gata amandoua de incursiunea in Marele Exterior. Mai aveam doar sa-mi incolacesc esarfa in jurului gatului. Mai ca terminasem cand aud un Mmmmmmm! plangacios undeva foarte jos. Bubulina imi cere esarfa. Ii arat bandana ei rosie de pus la gat. Nooo... Nu e buna. Sa ma spanzur eu cu ea, cel mult. Asa ca i-am incolacit esafa, am fost in fata ooglinzii sa vedem ce frumoase suntem... eu sperand ca renunta la esarfa mea gri si opteaza pentru a ei, mai potrivita cu o haina maro ca a ei.
Neeee! Si-a pus un colt si pe cap (sa ai lucruri pe cap este foarte sic acum la noi) si s-a holbat la fel de extaziata la imaginea ei asa de dulce.
Mi-am luat eu alta esarfa de incolacit in jurul gatului si am plecat. Like mother like daughter. Cumva, afara a fost de acord sa poarte si fesul cu codite. Am reusit sa platim si ultima factura de luna asta (sper). A propos, Posta nu mai accepta plata facturilor Vodafone, la multe ghisee de banci nu se poate, Germanos nu vor... in curand se va putea doar prin ordine de plata! Asa ca am intrat in self bank si am depus niste bani pe card.
Prima data mi i-a scuipat inapoi. Prea putini. Noi primim numai in euro. M-am milogit de ATM-ul ala si mi i-a primit; a fost de acord cu conditia sa nu cumva sa vreau chitanta. Ei bine da, sarisem un dialog, apasand DA din reflex si personalitatea artificiala cam ciufuta de la ING a zis ca-si baga picioarele in blondele cu ochelari si nu pr1meste niciun ban de la mine.
Am plecat cu inima stransa dar cu factura in sfarsit platita si copilul in brate de teama haitei de caini care si-a arogat de vreo luna cred trotuarul ala si din cand in cand mai rupe pe cineva in latraturi.
Z s-a prins ca e un trotuar lat, cu spatiu verde mare de data asta inaccesibil dar, totusi, e rost de mers pe jos pana la patiseria din colt. Unde s-a oprit si:
- Mmmmmmm?
- Ce mami?
- Mmmmmm? si pune mana pe geam, mai sa soarba din ochi niste minipateuri.
- Pai ce sa-ti ia mami de-aici? (in gandul meu: piei drace, au margarina!) Struuuudeeeel? Pateeeeuri cu branzaaa ?(in gand: nu, ca au ou si poate nu e proaspat grrrrrrr). Ok, hai la geam sa comandam. Dati-mi de 50 000 niste minipateuri cu mac va rog frumos. M-am cautat de bani, Z s-a catarat la loc caldut in bratele mele si mi-a luat hartia de 5 lei. Si a platit ea. Nu a plans cand am rugat-o pe tanti "sa ia banii de la pitic" deci mie mi-e clar ca demoisella mea si-a cumparat ceva pentru prima oara.
Am plecat deci cu ea in brate si cu punga in mana si am mai lasat-o jos in fata blocului, cu mainile pline de minipateuri.
- Suge linistita si la un moment dat isi aminteste momentul apoteotic in care eu ma clatesc dupa spalatul pe dinti. In care, ca tot omul, cred eu, fac o minigargara si scuip. si ea se desprinde la sanul cu care era ocupata si face Aaaa! (cu gura mare) apo: P(f mut) - ca nu stie cum sa scuipe.
Chiar asa, trebuie sa-mi invat copilul sa scuipe. Deocamdata inghite toata pasta de dinti!
- Suge linistita si, daca stau in fata calculatorului, cand intra screen saver-ul cu pozele ei se opreste repede, apasa SPACE sa revina la privelistea initiala, apoi se reapuca de treaba ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
In caz ca se intreba careva (ma indoiesc sincer da' nush cum sa incep a n-a postare pe ziua de azi) n-am reusit inca sa ajung cu Z pe-afara. Cred ca o sa ne destrabalam pe intuneric. Deh, bine si asa.
Profitand de atitudinea ei necooperanta, am fugit sa ma aranjez linistita din picioare pana-n cap (asta a ramas nearanjat si cred ca asa va ramane; nicio pierdere, sunt nevasta nu?). Domnisoara a ramas cu tastatura pe scaunul "office", conversandu-se cu ta'c'su pe messenger. Pe care l-a si inchis si a deschis o multime de alte minuni, cum am notificat eu deunazi. Am auzit si niste chiote, semn ca a iesit si pisica din ascunzatoarea anti-Z :) deci totul era OK.
Odata iesita din sala de aranjamente, Z mi-a sustras toate hainele cu care iesisem colac in mana si m-a insotit in camera sa-mi incropesc o toaleta decenta pentru o iesire in parc. Decenta n-a prea iesit dar draguta tot e. Cand sa-mi inchei decolteul, Mikulina s-a prins ca e rost de inchiderea productiei pe moment, deci a inceput a protesta. Protestele ei sunt unicul lucru la care nu rezist asa ca am venit aici si am mai aruncat cate-un ochi pe internet. Doar nu se asteapta careva sa stau atata vreme cu ochii introspectivi pe peretele de vis-a-vis.
Dupa ce le-a scuturat bine, mi-a aruncat hainele de casa aruncat pe hol, unde sunt si acum. (Asta e din sectiunea n-ai de lucru stai draga ca-ti dau eu nu mai scrie bloguri in nestire).
Voiam de fapt sa spun ca domnisoara mea a urmat azi-noapte vreun curs de waste management intrucat dupa sesiunea mirosinda a carei consecinta directa abia fuse povestita in postarea de deunazi a urmat o alta (ca niciodata). Probabil s-a prins ca e mai confortabil sa elimini pe parti. Si cred ca exercitiul functiunii ii da o foame de nedescris, pentru ca in ultima vreme, cum termina de prestat, vine si-mi cere sa suga. Eu mi-am dat seama de waste expansion II abia dupa ce am mufat copilul dar nu cred ca aveam vreo sansa sa o schimb inainte de-a suge la halul in care se holba la decolteul meu (agatata fiind de el in secunda 0,2).
Taaatiiii! Fi-ti-ar initiativa de ras cu scutecele-coif! Sunt curioasa ce-o sa fac cand o sa mai am un singur chilotel; o sa umble Z in curu gol si cu scutec pe cap???
Nu intelegeam de ce protesteaza in ciuda faptului ca urmeaza sa iesim "pa" si i-am explicat foarte clar ca trebuie intai sa ne imbracam sa putem pleca :) Poate o sa vrea si afara cu scutecul pe cap pe post de palariuta acum. Na, ce fac???
Ma duc sa caut o palarioara fancy doar doar i-oi distrage atentia. Adevarul e ca scutecele astea stau bine pe urechi... Nu mai orpilam babele cartierului macar.
Editez: am venit cu al doilea scutec si pe-asta tot in cap il vrea.
V-am povestit ca o ajut pe mama la cumparaturi?
Noi cand mergem "in plimbare" trecem si pe la Mega image sau prin alte supermarketuri din vecinatate. Insa in seara aia n-am vrut sa intru in aglomeratie ci mi-am luat mama de o haripa si-am mers inainte. Zoozie s-a conformat si am ajuns pana la capatul pietei, unde se profila o alta aglomeratie (zoozie da sa spuna ca sa vedem ce martisoare sunt, poate-i luam si lu' ta'c'to pentru la serviciu. Nuuu, e seara mea, faci ce vreau eu. Inapioi la Mega. Aaaa.. nu, nu intram, hai inapoi spre piata. Ei hai ca nu e asa de ud pe jos iar tu nu poti haina alba de data asta ci una gri deci cateva urme de cizme in plus pe tine nu vor conta cand ajungem acasa. Acu' inapoi spre martisoare. A, nu, nu martisoare, hai inapoi la dalele din fata mega image-ului, e misto sa mergi pe-acolo. Ce? Nu, nu intram! Ba nu! Na, vezi, ti-am zis sa nu ma iei pe sus! Acum cosurile sunt in exteriorul magazinului nu dupa turnichete. Acum ia cosul intr-o mana, pe mine intr-alta ca daca ma pui jos ies si plec la piata de una singura.
Am si intrat? Hm, dar nu vreau deloc sa merg pe jos. Vreau in cos. Nu, nu conteaza ca e de plastic, rezista. Nu-l rup. Nu, nu-l suna pe tata, nu m-a invatat el sa fiu plimbata in cosul cu maner si rotile. (poza alta data). Este ideea mea. Sunt o bebelina originala.
Am ajuns la raionul cu faina, asta dupa ce am luat liftul. Zoozie a luat o punga "365" ar eu i-am pus in cos 4 pungi de faina Baneasa, arata mai bine si ies multe gogosi din atata faina nu-i asa? Pe urma ne-am dus la raionul de diverse inutile si am ochit seminte. Zoozie voia seminte de dovleac, si-a luat o punga. Dar alea mici si negre ce-s? A, floarea-soarelui? Ia vreo 7 pungi la mama sa nu zici ca nu ti-ai luat. Eu puneam, zoozie le punea pe raft, eu le luam din nou, zoozie le-a lasat la o parte... pana m-a pus la subrat, a tras cosul si am ajuns la raionul cu produse de bebelusi. Hait! Dar asta e langa scari. Betooon! Aud o voce indepartandu-se de mine: "Nuuuuu acolo, nu vezi ca sunt scari? O sa cazi!" Si doua maini ma depun in cos in timp de doua buze murmura "copilul asta o sa sparga ceva si sa vezi ce platesc eu la borcanele hipp ca sunt si ieftine foc. Ia stai tu aici!".
Acasa Zoozie a vazut ca are o singura punga cu semnte de floarea soarelui, de-alea mai mult coaja decat miez. Asta e razbunarea mea, duuulceee :)
M-am trezit din somnul de frumusete si n-am terminat bine de baut o gura de lapte ca Zoozie m-a pus in fata unui borcanel Hipp Ham. Foarte bun de altfel, dar parca n-as fi avut asa chef sa mananc acum mancare gatita... un snack, niste lapte... miam! Dar cand au inceput sa fluiere linguritele pe langa mine nu m-am putut abtine sa nu pun gura pe una sa vad cum e. Pareau mai bune asa; drept urmare am balotat cu mai mult chiu decat vai jumatate de borcan si am simtit ca-mi ajunge. Zoozie tot insista, asa cum face mereu de-mi ruineaza toate mesele.
D'apoi daca inisti na, mama, tu. Mananca! Si-i iau lingura cu piure si i-o indes intre dinti pana sa-si dea seama ce se intampla. Asa-mi faci tu, draga mama in fiecare zi. Enjoy.
*** in timp ce scriam asta i-am adus lui Zoozie o samanta mica (tot ii e pofta in ultima vreme, zice ca pentru mine, vrea omega 3 in lapte dar eu stiu ca de fapt e o egoista deprimata). I-am bagat-o in gura, apoi am spalat-o pe dinti si i-am dat sa-mi tina cateva forme de-alea de sortator.
Primul gest al Zuzulinei cand a vazut pisicuta a fost sa-si scoata un catel de plus din carutul de papusi si sa i-l dea matzei. A fost cam surprinsa ca nu se recunosc si nu-si vorbesc...
Acum cred ca va fi geloasa pe mine pentru ca matza se joaca cu mine si la ea fuge... Z se anunta cu chiotul ei caracteristic, ala de-ti smulge urechile ca-n desene animate apoi se aseaza la loc de ascutit ce e.
Aseara la "somn", Zuzulina a vazut borseta albastra cu "medicamente": cremele de fund, contra iritatiilor, nazomerul, ophtamesone, ambroxolul de asta-vara (oare ar trebui sa-l arunc? parca a stat cam mult desfacut). I-am spus ca s-a stricat fermoarul, ca acum facem si noi nani. Asa niste lacrimi s-au itit la ochisoirii aia, incat l-am reparat instantaneu si fetisoara ei a devenit fericita. A scos toate tuburile si le-a pus frumos la loc de vreo trei ori. A luat Nazomerul si l-a pus la nas si a pufnit sugestiv de doua ori; apoi am vrut sa-mi pun si eu de-adevaratelea o picatura in nara stanga si n-am convins-o decat cu greu sa mi-l imprumute (credea ca-i pun ei?).
A luat ambroxolul si si-a "pus" picaturi in ochi. I-am aratat ca gresise tubul si dat din cap multumita ca s-a reparat greseala si, in locul unor picaturi cu gust de capsuni, isi pune ca tot omul unele care ustura.
***
Este dimineata, m-a trezit pentru ca m-a transformat intr-o jucarie gigant apoi a cerut tziiitziii - de fapt e impropriu spus cerut: si-a luat singura. Pe burta cu fundul in sus. Cumva si-a scos niste lapte chiar si asa.
Am sunat la clinica sa-mi zica sa vin la ei pentru interpretarea analizelor cu care v-am batut la cap saptamana trecuta si am primit un pachet de urlete bebelicesti pentru ca indrazneam sa vorbesc la telefon. A apucat sa ma preia o operatoare, asa ca nu i-am inchis telefonul in nas ci am plecat in bucatarie dupa o gura de ceai de "patrunjel" (Zoozoo) si doua tablete de ciocolata, lasand consolarile pe mai tarziu.
Cand m-am intors a disparut si supararea. Zuzulina, intre timp fara scutec, udase si patul de atatia nervi si a vazut repede tuburile de aseara aruncate pe primul raft de catre Zoozoo care a refuzat sa doarma pe ele aseara. S-a intins dupa diclofenac, culegand si altceva asemeni unei comete, dupa care s-a asezat in fata mea si face: Aaaaa! si deschide sugestiv gura. Ma conformez si-mi infinge ditamai tubul, delicat (adica n-a fost chiar pana-n gat). Apoi iar: Aaaaa! Gata, a capatat precizie in miscari, mi-a dat suficient cat sa gust putin apoi a luat si ea tacticoasa dupa ce a spus Aaaaa! cu gurita mare.
De ce nu suporta Zuzulina mousepad-ul pe birou? Cand se aseaza sa scrie in bratele mele e primul lucru pe care-l violenteaza; de obicei sfarseste pe podea, astazi sta doar in fata ei intr-o pozitie cvasi-inutila in timp ce copilul streseaza mouse-ul si pe mama lui care uneori butoneaza in gol in loc sa scrie fraza asta. Hm,tocmai a aruncat padul, m-a aruncat in tabloul de bord din Blogger si plange ca n-o mai las sa isi faca de cap de cateva secunde: tziiitziiii!
Am facut o baita geniala! Zuzulina a invatat sa sufle intr-un fluier si, dupa ce am cantat impreuna, a ochit sticla mea cu sampon, a pus mana pe ea si apoi "m-a spalat" pe par.
M-a pictat si cu apa. Isi inmuia degetul in cada apoi mi-l trecea pe jumatateea fruntii aidoma unui indian care picteaza fetze. Pe urma am trecut din nou la spalat mami pe cap. Si... limpezit par de mami! Si ridicat nasucul in vant.
A fost prima data cand zuzulina a facut pisu in cada :) (peste ani sigur ma va certa ca v-am spus). A facut niste oooochi! Mai rau a fost s-o conving sa nu-si mai moaie periuta de dinti in aceeasi apa. Am reusit partial... dar eu a trebuit sa suflu in fluier (care e de fapt atasat unui ciocan pneumatic) numai dupa ce a fost inmuiat in cada botezata. Ei, asta sa fie problema mea cea mare.
Am scos iubita din apa (cu acordul ei scris, desigur) si am trecut la treburi serioase: imbracat in timp ce pisica ii amusina urechiusa stanga (numai ca bebelina se uita in partea opusa si nu si-a dat seama de musafir). Acum sa-l binecuvantez pe cel care a invatat-o sa-si puna pe cap chiloteii Libero. Cel putin o data pe zi eu trebuie sa-i pun unul pe post de coif si un altul unde trebuie. Asa s-a intamplat si in seara asta. Si-a mancat si jumatatea de iaurt cu cereale cu coiful pe cap, iar acum rasfoieste o agenda. Hm, vad ca i-a scos Zoozoo coiful, nu se sta in pat cu capul acoperit.
Stiti cum cerseste Zuzulina pupici? Pai va spun eu. A ajuns Zoozoo si el cam tarliu de la scarbici si a venit sa (ne) pupe. Me first, of course. Pai nu s-a apropiat bine ca micuta Z a pus botul la inaintare: mmmmm??? (cu intonatia din "vreeeeei?").
Imi pare rau ca n-am avut prezenta de spirit sa filmez, macar cu telefonul!
Pentru ca nu avea niciun motiv sa fie deprimata la randul sau (stiti voi treaba cu starile care se transmit de la mami la bebe...), am lasat-o pe Zuzulina sa-si limpezeasca singura cada cu dusul cu apa calda pret de vreo 10 minute.
A limpezit tot prin baie si de-avea jetul dat mai tare cred ca limpezea si holul si nisipul proaspetei matze. Am scos de-acolo o Zuzulina murata (ah, sa ma duc sa adun baltile de pe parchet si hainele ude, acum) si am translatat-o intr-un halat de baie care-i vine cam scurt. Si am facut cioc-cioc in oglinda, si am intrebat lerlerlerlea (adica e cineva acasaaaa?!), asa cum ii fac eu cand ajungem la mesagerul din Cenusareasa care bate la usa locuintei masterei. Si am vazut niste mutrite care-ar fi reusit sa dezdeprime si un ghetar topindu-se... si o manutza mica stergand un nasuc si mai miiiic, inchizand doi ochisori dulci...
Inca vreo doua episoade de-astea dulci si-mi revin, sperrr....
******
Si matza tocmai a atentat la cafeaua mea! Si nu vad unde e send din cauza unui cur gri care se pisiceste pe biroul meu murdar (de sticla). :)
Avem o pisiciuta de imprumut, Micuta Z uitase ca e pe la noi si cand animalutul s-a itit din living a urlat de groaza pe doua voci :)).
Calculatorul meu e partial dezbracat si zgatia a invatat sa loveasca coolerul de pe procesor, pe langa care se invarte si o inutila lumina albastra postata de Zoozoo in tineretea zbuciumata a relatiei noastre. Bine, acum ca am calculator desnud e foarte utila si estetica dar cand se transforma intr-o ieftina cutie alba cu gaurele pe parti...
Zuzulina a invatat sa rasuceasca butoanele de aragaz - momentan doar cand sunt aprinse - iar acum trage de bluza si se automufeaza in timp ce va scriu. Iar pisica a dat peste plasa de insecte pe care am "lipit-o" de perete cu geamul, mai dupa biblioteca, asa - si s-a incurcat in jaluzelele noastre verticale fosnind intr-un zgomot insuportabil. Cum poate fi un fosnet insuportabil? Mai trece, doctore? E grav?
Stau si ma gandesc ca ma voi intoarce la serviciu imbatranita cu 2 ani si aratand cu 5 ani mai batrana si ca-mi va lua vreo 3 luni sa revin la normal din punctul asta de vedere. Am vazut in iulie ca serviciul relaxeaza. Ma intorceam plina de verva si forta sa am grija de Zuzulina si s-o alaptez peste noapte in asa fel incat sa completez golul de peste zi... La 8 luni si putina mancare, fetita lua o pauza nutritionala destul de serioasa in cele 8 ore sau mai multe pe care le lipseam eu. Asta si o oarecare lipsa de perspectiva in ce priveste perspectivele mele profesionale post intoarcere serioasa la munca m-au decis sa ma mai sacrific un an si 4 luni pe altarul maternitatii alaptande.
M-am gandit stand stramb ca spatele tot ma durea rau... Asadar m-am gandit ca sunt un om cu suficienta ambitie, destule talente si mustind de angajament si etica deontologica (mwahahaha) incat sa imi rezolv orice probleme cand ma intorc "definitiv" la serviciu. Cu atat mai mult cu cat parea sa nu am de castigat decat 2 joburi in loc de unul, iar de la cel de-acasas nu cred ca-mi puteam lua liber.
Dar ce m-a apucat? Pai asta m-a apucat.
Nu am citit cartea insa ard de nerabdare sa pun mana pe ea. Probabil ca doamna spune mult mai multe acolo.
De ce vad insa in orice discutie doua categorii de femei, cea de cariera si mama perfecta? De ce vad ca femeia trebuie sa renute la drepturile si avantajele ei sa aiba un copil si sa-si poata urma dorinta (daca este) de a-l creste singura macar o perioada?
Singura e un eufemism. Nu trebuie sa fie singura. Are un sot, de cele mai multe ori (cu, fara acte, cand ai copii te numesti sotz draga). Are o familie si organizatii care ar trebui s-o informeze si s-o ajute fizic sa isi duca sarcina la indeplinire. Nu este numai sarcina ei cresterea unui copil. Tatal trebuie implicat la randul sau. Dragostea paterna vine poate cu timpul, probabil la inceput pentru tati este mirarea, este minunea ca au un copil pe care, spre deosebire de mama, nu l-au simtit in ei atatea luni (stiu, se scrie peste tot de asta, sorry). Tatal trebuie ajutat de mama sa isi creeze legatura cat mai repede cu nou-nascutul. Cu cat intarzii sa faci asta, cu atat legatura intre tata si copil se face mai greu, mai tarziu, iar mama e nemultumita, devine acra, obosita si se simte nedreptatita. Iar tatal trebuie invatat cu grija sa aiba incredere in fortele lui, sa nu-i fie teama sa ingrijeasca, sa atinga copilul. Ca si in dragostea de cuplu, eu cred cu tarie ca atingerea, faptul ca esti acolo, ca participi activ, da o masura importanta a dragostei, a atasamentului.
E nedrept sa te culci pe-o ureche spunand ca tu ai servici, aduci bani in casa si, odata intrat in cuib, ai doar dreptul de a-ti petrece putinul timp liber dupa bunul plac. Eu ca "tanara" mama nu am deloc timp liber decat cu ajutorul tau. La asta te-ai gandit? Cat timp am avut un copil mic in casa, pana si statul la baie mi-a fost conditionat de plansetele sale.
Refuz sa fiu singura, eu m-am hoarat sa cer ce am nevoie. Singurul lucru care ma frustreaza e ca, spre deosebire de copii, sotii nu isi creeaza un ritual (iau copilul, il schimb, il spal, ii dau sa manance). Lor trebuie sa li se spuna mereu, zilnic, ia copilul, da-i sa manance, spala-l, fa-i si drege-i. Daca tu nu spui toti pasii, tatal nu-i face nici el atat timp cat esti si tu in casa. Si uneori nici cand esti plecata, pentru ca "n-a stiut ca trebuie schimbat". Presupune ca nu trebuie facut. De unde oare comoditatea asta? Sau poate e teama de a lua decizii cu privire la copil? Simt ca petrec prea putin timp cu el, ca nu-i inteleg suficient fiecare gest sau geamat asa cum pare sa faca mama, care parca intra in mintea lu' bebe si stie clar cand ii e foame, cand e speriat sau cand trebuie sa doarma? Eh, nici noi mamele nu stim, luam totul prin eliminare. Cu timpul, ajungi sa nimeresti si din prima dar in caaate momente nu vedem ca noi credem una iar copilul a vrut /spus altceva si numai printr-o strafulgerare (venita uneori la zile distanta dupa ce copilul a facut/spus ceva pe limba lui) intelegem ca era vorba de cu totul altceva decat banuiam noi?
In sfarsit, am scris asta cu gandul la cel putin doua persoane care se spetesc singure iar despre una stiu sigur ca nu primeste respectul cuvenit pentru ce incearca sa faca si nici nu spera la vreun ajutor. Nu stiu ce fel de viata e asta dar sper sa ajunga la ceva mai mult pentru familia lor, in asa fel incat sa fie toti fericiti, nu numai jumatate plus unu... Pornisem la drum cu idei total diferite de asternut aici dar le-am uitat, cred ca au ramas in pat la Zuzulina adormita.
Si, in caz ca Zozoo citeste polologhia asta, ii trasmit ca e un sot model, ca, in ciuda faptului ca m-am suparat uneori pe el din diverse motive, am admirat tot timpul la el dorinta de a invata si de a se "perfectiona" si am apreciat fiecare efort, chiar si pe cele stangace de a ma ajuta cand a facut-o. (Dar am notat si momentele egoiste :D).
Pe ceasaful adunat si plin cu atatea stau aruncata intr-o rana cu zuzulina la san si soarele-n ochi si cu gandul la lucrurile pe care nu le-am scris sau nu le-am facut prin casa.
Cand incerc sa ma ridic deschide ochii si ma cearta: tziii-tziiiii! Ma opresc aici ca mobilul asta ma lasa sa scriu 450 de caractere. Dar va puteti imagina durerea mea de gat.
vali Jan 15 2008, 11:18 PM
Post #1
Contaminat
Group: Contaminat
Posts: 4
Joined: 15-January 08
Member No.: 3,037
Ce parere aveti?
Am o fetita care are 2 luni, sotul meu ma tot bate la cap sa o dau pe lapte praf ,
nu stiu ce sa fac, ma gandesc sa nu-i fac rau fetitei mele daca nu-i mai dau piept
Sau ma gandesc sa-i dau si piept si lapte praf.
O sa va explic imediat de ce:
Fetita mea mananca cam din ora in ora piept,eu si sotul meu ne gandim ca poate nu se satura si din cauza asta vrea mereu tata.a inceput de cateva zile sa planga mai mult ca inainte un plans sacaitor,cateodata cand ii dau tata mananca ce mananca pe urma se enerveaza si o da afara plangand ,trage de tata,cateodata ma doare un pic tatele,poate nu prea mai am lapte si nu se satura,dar nu prea inteleg ca a luat in greutate azi a implinit 2 luni si am cantarit-o acum o saptamana si avea 5.090kg si doctora a zis ca o hranesc bn.
Ce sa fac sa incerc sa-i dau si lapte praf si piept?
P.S.Sotul meu zice ca sa nu raman fara tate daca ii dau prea mult timp
Va multumesc! (IMG:style_emoticons/default/nesigur.gif)
Sursa
Zuzulina tocmai a baut apa din cana cu pai. Cand se plictiseste de baut apa, trage si scuipa atat de multa apa incat are bluza murata.
-Bubulina, te-ai udat? (Pun mana pe bluza ei) aoleooo, esti fleasca!
- Teasca!
***
Degete au numai picioarele, ele se numesc gege!
***
Odata eram in bucatarie si ea voia musai in brate. Statea cu manutele intinse langa coltar. Dau s-o ridic si ma opintesc: Doaaaamneeee!
- Oamneee!
***
Inca de cand avea un an, ochiul meu stanng e ucu (altul nu exista si nici nu spune ochiul)
***
Tziiiitziiiii! e dragostea ei cea mare. Chiar si in perioadele de regres temporar (cand se pare ca acumuleaza multa informatie) nu uita de ea. Accent forte pe ultimul i.
***
Soseiii sunt ciorapeii
***
Ha! Ha! este cainele. M-am prins pentru ca repeta asa de cate ori latra un caine pe-afara.
***
Baaaa! este Da cand vorbesti la telefon ( o singura data a spus alo). Mai este si Alo cand vede ca sun vreo bunica pe messenegr.
Mai nou este si Pa, in egala masura cu Pa si facutul mainii in acelasi timp.
***
Becu, bacu, bapm este becul, primul ei cuvant rostit pe la vreun an cred si repetat de cate ori vrea sa aprinda becurile prin casa sau vede becuri / lumini. A spus odata bacu mergand cu tramvaiul, ziua, nu-mi dau seama daca se referea la ce vedea pe fereastra sau la neoanele stinse.
***
baba, bebe este bebe vazut la calculator (in general pozele cu ea din screen saver).
Seara tarziu, dupa ora 11, noi ne pregatim de culcare. Zoozie vine ca o furtuna de dincolo de unde statuse pe messenger si incearca sa intre in bermudele de culcare ca de, incercarea moarte n-are. Mie insa-mi plac pantalonii ei si-i vreau eu. Iiiii! Eeeeee! Iooooo! Si mama m-a imbracat cu pantalonii ei. Ce bine-mi sta! Asa o sa dorm!
Pai daca merge asa o sa ma imbrac si la fusta mini, o sa ies pe-afara cu ghetele rosii (ale mamei) in picioare si daca stau bine sa ma gandesc vreau si eu par lung si blond! Dimineata voi face primele eforturi sa-l smulg din capul mamei uniform ca sa mi-l atasez.
Si asa a dormit Zuzulina azi-noapte :)
Cu oarecare vreme in urma am observat un device miraculos care scotea un zgomot cand intra intr-o anumita gaura. Pe urma mai facea un alt zgomot ca un clantz, asa, si zbang! se deschidea o usa. Am rugat-o pe Zoozie sa ma lase si pe mine sa descui usa de la ea din brate. Cand am zis aaaa! aaaa! si am intins mana n-a inteles asa ca am reptat cu 3 octave mai sus si s-a conformat. Dureaza cam mult, dar pana la urma reusesc sa deschid usa. Ea spune tuturor ca m-a ajutat ea dar sa n-o credeti, am reusit singura. Si avem doua yale!
Inainte de toata afacerea asta vazusem o bucata de plastic care facea usa de la intrare in bloc sa chitaie, dar aia mi s-a parut floare la ureche: bagi card in fanta, chitz!... Bagi card in fanta fara ajutorul lui mami - si se aude un planset :) - mama zicea ca a dat eroare si ca sa accept o mana de ajutor ca inghetam amandoua in fata usii.
Cred ca s-a intamplat ceva ca au inceput zoozii sa ma imbrace mai subtire si nu-mi mai ingheata nasul. Pot sta chiar si fara caciula. Mi-au pus o palarie de blugi pe care o pot scoate instant de cate ori am chef. Nu inteleg totusi de ce Zoozie mi-o ia mereu din mana si ba mi-o pune la loc pe crestet, ba o pune undeva in spatele meu. Pacat, e asa frumos sa-ti tii caciula in mana si s-o scapi in prima balta! M-as scapa si pe mine odata cu ea, dar ma leaga mereu cu niste curele care fac clant! clant!
Sambata in Real nu m-au mai legat si Zoozie impingea carutul. La un moment dat il intreaba pe Zoozoo "ce s-a intamplat, ni s-a stricat carutul? nu-l mai pot impinge". Si cand se uita in fata eu nu mai eram prea vizibila. Dandu-si seama ca nu aveam cum intra la apa, mai ales in lipsa ei, si mai ales intr-un timp asa de scurt, urmareste cu privrea pe unde m-am scurs. A da, mama, pe sub bara de la carut si daca nu opreai carutul la timp ma cam rupeai la propriu. Parinti sunteti voi sa nu intelegeti ca vreau sa ies pe-acolo si sa trag de carut de parc-ar fi caruta si eu calut? In sfarsit, am mai protestat eu putin can m-au legat cu dracile alea si mi-au zis ca am adormit instantaneu.
Azi am iesit cu Zoozie la tobogan&co si am vazut niste aratari infofolite care tipau si veneau exact unde ma duceam si eu si m-am speriat. Mi-am prins mama de picioare si mi-am bagat capul la cutie intre pcioarele ei. Unde sunt copiii de toamna trecuta?
Una peste alta, mi-era cam somn dar am proitat de ocazie sa dau leaganul tzutza - am dat si o fetita mare tzutza, ce mai, sunt tare! Si m-am dat singura pe tobogan. Nu inteleg insa de ce nu ma ajuta Zoozie sa escaladez toboganul. Tot veneau niste bolizi de undeva de sus si alunecau langa noi si se transformau in copii imbujorati in geci de iarna. Mama asta nu intelege ca, daca ma urcam pe tobogan, aia nu mai veneau deloc. Ea tot insista ca sa-i las si pe ei sa se dea, ca trebuie sa mergem sa urcam scarile ca sa ajungem sus pe tobogan si nu sa merg pe el ca pe bulevard. Bullshit.
Citeste mai mult... Fitness casnic pentru barbati grasuti
Azi a fost o zi mare. L-am coopatat pe tati in marele proiect de a sta cu Zuzulina cat timp plec eu la clinica. Tati n-a avut nimic impotriva, ba chiar am banuit o mare usurare si nerabdare de a nu sta juma de zi de vineri la munci. Am fost sa interpretez un PAP facut acum n luni. Toate bune si frumoase; mi-a venit o masina exact cand treceam pe langa statie, m-am cocotat frumos inaintru, mi-am taxat belet, am coborat la mall ca o dama ce sunt, am luat metroul...
Cand ajung langa Victoriei ma uit pe mesajul de confirmare de la clinica si vad ca programarea mea era la 16.50. Eu am plecat in tromba de-acasa sa ajung la 15.30. Ce poti face intr-o zi insorita dar cu ciorofleasca/zloata... ? Sa astepti o ora jumate la clinica. Numai chef de colindat singura pe strazi nu aveam. Sau de intrat in magazine de fite de pe la capatul Caii Victoriei.
Cobor frumos din metrou, Urc/cobor scari sa ajung la iesirea convenabila si il sun pe Zoozoo sa-i dau instructiuni noi si sa-l rog sa scoata si Zuzulina pe-afara ca e frumos. Merg linistita la Victoriei 2, ma asez la peron, convinsa ca ma duc spre Basarab, de altfel nimic mai natural. Doar n-am mai trecut pe la Basarab de cand mergeam la munca - cu vreo doua exceptii, desigur, un an si cinci luni e o perioada destul de lunga dupa orice standard, chiar si unul blond. Adica suficient timp si pentru doua exceptii provocate de o dama care nu mai foloseste metroul pe post de mijloc de locomotie.
Norocul meu ca n-a venit metroul, chiar eram hotarata sa ajung la Basarab. Da-i si suna din nou Zoozoo sa-i povestesc ca am un broblem si trbeuie sa ma tratez si ca daca patesc ceva are testamentul meu dupa dulapul din colt in a treia camera pe dreapta.
La clinica, speranta-mi de a intra pe sustache mai devreme (nu aveam decat de schimbat vorbe) se duce dracului. Dr vine dupa 4. Intr-un final a aparut way dupa 4, s-a facut si dumneaei comoda si m-a primit.
Concluzii: sunt perfect sanatoasa, dar daca nu mai iau Cerazette (ceea ce nu mai fac de o luna), sunt intr-un oarecare pericol sa fiu invadata de bebe2.. Acum na, eu o sa fug, el (n-)o sa ma prinda, ce-o fi o fi, doar Zuzulina va avea si ea o fratioara odata si odata. Sanatosi sa fim.
Cu ocazia plictiselii de-acolo mi-am cules si analizele de luni. Trebuie sa mentionez ca am fierul in limite perfect normale (nici prea prea nici foarte foarte), iar Calciul undeva spre limita superioara. Sunt o alaptatoare fericita de 1 an , 4 luni, 9 zile si aproape 15 ore, iar de 5 luni nu am mai pus gura pe nicio vitamina, prenatala sau nu. Acum 5 luni m luat 2 saptamni supradyn, dar incetasem curele de vitamine din iulie-august, cu ceva tentative de intrerupere inca dinainte.
Deci am citit bine ca alimentatia echilibrata e cheia succesului si ca, exceptand niste chestiuni de ordin medical, o mama care alapteaza nu are nevoie de suplimente nutritive ca sa nu se dezintegreze. Alaptatul e sigur! Nu este un stres! Nu trebuie sa intarci dupa un an pentru ca mama "nu mai poate"! Traiasca natura (umana)!
Citeste mai departe... Sportul si alaptarea
Brusca intarcare/ tare rau ma doare - sau cum isi mai tortureaza copilul un parinte responsabil
alaptarea la modul serios 18:25Si oamenii mari se refac greu dupa despartiri. Incerc sa-mi imaginez ce-o fi in sufletul unui copil de un an sau doi cand e pus in ceea ce pentru el e o situatie limita.
- ca ma pupa de cel putin doua luni din propirie initiativa
- ca il pupa si pe tati
- ca se bucura cand ajunge tati acasa si-l striga inca de cand aude cheia in usa
- ca e o mica santajista: cand vrea sa iti ia ceva din mana vine si te pupa si te iubeste
- ca iti da ce stie ea ca e mai bun. In felul asta am primit: degetelul pe care il sugea ea, jucaria pe care o degusta (sa o gust si eu)... Deci impartim placerile :))
- cum matura ea: pune farasul jos, tinandu-l cu o mana, apoi loveste ritmic cu matura in el. Domnisoara strange gunoiul.
- cand stau la birou vine, trage tricoul si se mufeaza asa din picioare
- ca aseara si-a verificat tzitzi apoi a tras frumos maieul la loc
- ca trebuie sa ma opresc acum ca domnisoara a venit pentru a 10-a oara in ultima ora si cere tzitziiii
E vorba de o fetita care are nevoie de tratament special, pentru ca sufera e tratapreza spastica si... autism. Parintii nu prea au bani si chiar si 10 RON i-ar ajuta. Tratamentul nu e extrem de scump, ca in alte cazuri, dar oamenii chiar nu se mai descurca. Gasiti niste conturi bancare si mai multe detalii pe blogul de mai jos.
Citeste mai multe in... Cafeaua si alaptarea
Dupa o discutie avuta vineri cu cineva drag mi s-a pus pata sa ma analizez la sange, asa ca mi-am facut o programare la clinica. Ce n-am programat era valul asta de zapada, dar, desi aveam ocazia sa contramandez, n-am facut-o pentru ca stiu ca nimeni altul sa aman la nesfarsit vzitele la medic daca nu ma paste ceva grav sau nu sunt gravida (:D). Incerc sa devin un cetatean responsabil, care se mentine in forma sa le platesca astora cele 129 de taxe pe cap de locuitor pentru cat mai multa vreme. S-a notat, da? Bila alba, da?
Ok, s-a facut ziua de marti cu "n" ceasuri de orice fel vreti voi si eu m-am pregatit sa ies. Numai ca mi-am amintit ca Zoozoo a facut cumparaturi aseara cu ultima bruma de bani lichizi si eu trebuie acum s-o lalai prin zloata cu copilul care a refuzat orice fel de mancare si a supt putin (si... stiti voi starea :( )... Asa, reiau: cu copilul agatat de mine prin troiene inghetate sa scot si bani, apoi sa ma duc la casa de bilete, care e la o statie distanta de noi in sensul opus fata de ala (sensul, adica) de scos bani (da, noi suntem de-aia de merg cu metroul si autobuzul). Revenind la Z, i-am pus aseara in vedere sa-mi lase de-un bilet fara sa ma gandesc ca trebuie sa iau si metroul iar omul, ca orice barbat adevarat, face numai ce ii spun eu.
Adica nu e proactiv sau, cum ar zice mamaie, nu ii da domn'e prin cap (desi, ca oricarui om decent, lui ii dau foarte multe prin cap, mai puin cum ma pooate ajuta pe mine cand am nevoie). Aici probabil ca o sa se supere pe mine in viata reala.
Rezultatul? Marti dimineata cand am realizat ca nu-mi ajunge un bilet m-au cuprins cei 1000 de draci si l-am sunat sa-mi vars naduful pe el. Proasta miscare, pentru ca el a lasat balta si job si sef si deadline si ce-o mai fi avut pe-acolo si-a venit cu o falca-n cer si cu una-n pamant din celalta parte a orasului ca sa imi aduca... bilet de autobuiz si cartela de metrou. Sa ma ajute.
Am de la cazatura de sambata noaptea o vanataie sub ochi a la casnica reeducata de barbatu' mort de beat care ajunge acasa si gaseste mancarea rece. Drept rasplata pentru balacaritul matinal, Z a facut misto de mine tot drumul pana la Victoriei pe tema asta de m-a facut si pe mine sa rad si l-am amenintat ca il tarasc dupa mine sa dea cu subsemnatul ca nu el m-a batut.
Una peste alta, ma bucur ca s-a enervat si ca a venit acasa pentru ca nu facem fata singura nametilor din drum spre metrou si asa mi-am putut respecta planul de atac (daca stiam ca e chiar asa rau chiar stateam dracului acasa). Mai ales in fata unui cimitr erau niste minicazemate inghetate si neregulate, fiecare pas o adevarata provocare la adresa integritatii incheieturilor pietonilor, practic astia de la primarie s-au gandit sa le lase si mortilor cate ceva de facut ca adormirea vesnica e poveste de adormit edilii.
La Victoriei ne-am despartit care-n cotro, el sa ia 300-le sa ajunga inapoi la serviciu, eu am plecat spre clinica. Nu stiu daca Zoozoo a apucat sa vada din autobuz cum m-a ajutat un nene galant sa merg prin nameti tinandu-ma de mana (ramasesem intepenita pe o minicazemata de-aia si ma gandeam cum sa cad mai bine sa nu strivesc bubulina in caz de ceva). Oricum, ii multumesc public domnului cu haina galbena si fata astupata de aceesorii de iarna, pentru ca nu cred ca as fi reusit sa travesrsz piata decat in vreo trei sferturi de ora fara el. Jumatate de ora pentru acei ultimi 50 de metri la care m-a ajutat dumnealui...
In apropiere de clinica a tras si Zuzulina pe dreapta si lemn a fost si cand am intrat in cabinet (am scos-o din sling, am pus-o pe patul de consultatii iar eu am stat la taclale cu o doamna docotor care ne-a felicitat pentru alalpatul timp de un an si 4 luni. Eu preconizez inca un an de-acum incolo deci... hold on tight! cum spune volanul Zuzulinei.
Lemn a fost micuta Z si cand am coborat pana la receptie sacer rezultatele unui PAP vechi de vreo 3 luni, si cand a trebuit sa reurc la etajul II dupa rezultate si a fac o programare pentru interpretarea draciilor cu pricina. Mi s-a trezit cand am ajuns la metrou. Cred ca ea are impresia acum ca am dus-o la plimbare cu metroul.
Poate va intebati ce faceau mesterii si mesteritele cu haine portocalii cand eu ma opinteam sa merg prin Piata Victoriei ca prin camp? Stateau langa statia lui 20 (aia cu sensul spre 1 Mai) si poveesteau cum fac ei trotuarul. Si radeau care mai de care, trei barbati si 2 femei, cu cate-o lopata veche in mana, utilajele moderne de curatat zapada din fata Palatului Parmalemntului, care inghetasera si se dezmorteau cu umor neaos din popor cu tenta sexuala.
Cat sta Zuzulina pe marginea patului si-mi spune ce-a visat azi-noapte, profit de ocazie sa-i ofer lui Zoozoo premiul de Taticul anului petru prestatia de aseara si de azi-noapte. Hai, nu va ganditi la prostii, pur si simplu am respirat singura 2 ore inainte de culcare si am dormit noaptea ca oamenii cat timp el a reusit el sa-si implineasca visul de cateva luni: sa o tina pe Zuzulina in brate in somn si s-o respire cum trebuie (erau asa de frumosi!).
Fiind departe de mine, nici n-am simtit-o daca s-a foit asa ca de la 2 la 7 am dormit suuuper mult! Primele 5 ore legate de cand am nascut! Ce-i drept ma mai trezeam, ma uitam la ei, adormeam iar satisfacuta :)...
Multumesc draga Z! Si... mai vreau :))
Inca nu-mi vine sa cred ca tocmai noi, care suflam si-n iaurt cand vine vorba de asemenea riscuri, am facut asa ceva. Dar uite ca s-a intamplat. Am mesterit un sufleu si niste clatite la cuptor apoi l-am lasat aprins, dadea asa o caldura molesitoare... Nici la gerurile alea de -20 de grade n-am facut asta desi temperatura la noi indormitor coborase la 19-20 de grade si refuza sa mai urce.
Seara tarziu Zoozoo s-a intalnit cu niste vizitatori care intrasera pe aerisire. Suparat, a pus spuma Raid pe marginea acesteia si a si astupat-o cu spuma de mare. Nu s-a gandit ca e cuptorul aprins si hota data drumul, Zuzulina se apucase sa planga ca o napadesc niste canini si o masea si totul s-a transformat in invalmaseala.
Acum stau sa ma gandesc ca poate micuta Z nu a plans dar din cauza dintilor ci din lipsa aerului...
A oprit cuptorul pe la 11 sau chiar mai tzriu. Zuzulina a adormit iar noi ne-am pus un film care ne-a adormit pe amandoi in living pana cand micta Z a dat prima alarma nocturna. Ceea ce mi-a dat constiinta unei dureri crancene de ochi si cap... m-am gandit ca m-a luat un val de receala, ca tot ne luptam sa scapam de o viroza oarecum infoesiva. Deja ma gandeam ca s-a stricat treaba. M-am pus la aparat (alaptat) in racoarea dormitorului si am adormit pana la a doua repriza. Cand i-am dat sa suga si pe urma m-am dus si eu ca omul spre baie cu durerea mea crancena de creieri. Unde am cazut cat am fost de lunga cand am dat sa ma spal pe maini. Stiu doar ca nu m-au mai ascultat picioarele, se balanganeau ca in Tom si Jerry ca tot suntem noi spectatori asidui :). M-am lovit la obrazul stang si la podul palmei de aceeasi parte (aici am o portiune mica vanata). Am dat sa inchid usa la baie si am cazut din nou pe gresia de pe hol, de data asta pe spate. M-am tarat in bucatarie sa beau un pahar cu apa si acolo... aceeasi poveste!
Am ajuns inapoi in dormitor cu cana cu apa rece si l-am trezit pe Zoozoo. Initial a zis ca am o cadere de calciu... dar cum naiba il doare si pe el capul? Si am facut legatura oribila intre gaze arse, hota pornita, aerisire astupata timp de o ora si geamurile noastre mega-etanse...
Nu faceti ca noi! Daca nu alaptam noaptea poate va scriam de pe mobil, de la urgente. Sau n-ar mai fi avut cine sa scrie acum.
Sa stiti ca nu s-a rezolvat cu prima deschidere a geamului atunci, la 3 dimineata. Atunci doar ne-am simtit mai bine si asta ne-a confirmat ca am fost niste dobitoci.
Aparent, copilul nu a fost la fel de afectat, desi parca a dormit mai legat decat de obicei, eu pun seama somnului pe seama granulelor contra durerii de dinti si a nurofenului pe care i l-am dat dupa ce primele nu i-au luat durerea de data asta. A doua zi dimineata cred ca avea si ea o cefalee care a lasat-o repede, spun asta pentru ca s-a relaxat vizibil. Ea a fot norocoasa pntru ca a stat in dormitor, pe care lam izolat partial aseara deci nu s-a bucurat de acceasi cantitate de gaze arse ca noi.
Zoozoo a scapat cu o durere crancena de cap, care s-a calmat acum spre seara. Totusi nu e in apele lui, pentru ca a fost la mega image dupa apa si i-a cam venit rau cand statea cu bidonul la rand, i s-a parut cald.
Eu... eu am avut cefaleea crunta de care povesteam plus... o criza de fiere. Clatitele alea au fost foarte nedietetice iar in sufleu am ras si o bucatica de cascaval afumat. Pentru ca nu invat niciodata din rgeselile mele culinare si uit mereu ca la 5 ani am avut hepatita A si am ramas cu niste microleziuni undeva in zona ficatului, ceea ce ma face din an paste sa am niste greturi oribile dupa ce mananc mancaruri grele in mod repetat. Greturile de sarcina au fost parfum!
Nu mai am putere sa las un epilog, ma duc sa manac, acum o ora mi-am luat in sfarsit micul dejun (o banana) iar pentru acum mi-am prajit niste paine pe care o voi imparti cu micuta Z.
Eu refuz sa dresez pe cineva. Eu imi iubesc prea mult copilul sa pot sa incerc ceva asemanator unui dresaj, eu mi-l las sa descopere si-mi place sa-l vad facand tot felul de lucruri si nu mi se pare ca a capatat vreo apucatura urata pentru ca nu i-am pus restrictii in comportament. Din contra! Am incredere in ce alegeri face pentru ca, pana acum, cel putin, nu ales nimic gresit. Diferit de ce mi se pare mie acceptabil, poate da, dar eu sunt subiectiva prin insasi natura mea de om.
Am vazut ca gesturi ca acela descris de tine sunt o faza si ca toate fazele dureaza un timp si apoi dispare. Toti copiii fac asa.
Vreau sa vad cum si cand isi da seama ca ma doare cand ma trage de par. Cand va intelege ca trasul de par nu este o joaca in care ea trage si eu spun au! (si daca nu reactionez trage si ma invata ea: au!) Iata, tocmai a venit la mine si m-a tras de pulover si a facut: Aaaaa(u)! U-ul se subintelege, nu vorbeste atat de subtil deocamdata :). Face asta pentru ca eu stau la birou si scriu fara ea si nu am lasat-o sa-mi ia mouse-ul. Nu spun ca vor mereu atentie, cred ca e un antrenament pentru momentele cand vor intelege mai bine relatia cauza-efect. Si, chiar daca uneori ma doare parul, o las in pace si ma amuz cum trece ea pe langa mine sau cum ma trage de par de parca ar trage ciucurele unui clopotel de pe vremuri cu aerul ca asa trebuie. Pentru ca da, doua sau trei saptamani, aceasta joaca cu parul meu a fost un ritual: am vazut parul in raza mea de atingere: il trag si rad la mami. Si ea tipa sau rade la mine (mami e cam flusturatica si are si ea stari de spirit diverse si un nivel fluctuant de rabdare).
Prin prisma acestor lucruri, reactia ta la lovitul soacrei mi se pare exagerata, cum exagerat mi se pare sa exerciti o atitudine de-asta cazona cu copii - mici sau mari.
Sistemul de recomense/pedepse mi se pare un mare bullshit care nu face decat sa invrajbeasca parintele cu copilul cu ajutorul pedepselor pe de o parte, iar pe de alta sa determine copilul sa faca lucruri contrar vointei sale, numai pentru a capata ceva in schimb. Cred ca trebuie cultivata mai degraba dorinta pustiului de a se face util, de a ajuta de dragul ajutorului, de a respecta anumite norme pentru ca trebuie respectate sau pentru a-i face mamei ( e un exemplu) pe plac... In sfarsit, nu pentru ca va primi o excursie, o ora in plus pe-afara sau, mai rau, niste bani de buzunar in schimbul ascultarii.
Si copila mea protesteaza dar nu ajungem la tantrums. Nu stiu, poate vom ajunge, dar nu cred ca o s-o las sa-si rezolve singura conflictele. Tantrums sunt controversate, este adevarat, dar eu una cred ca apar atunci cand copilul este foarte obosit si simte ca nu mai poate alege - alege orice. Si se naste un conflict, si spaima si confuzie. Si in aceste momente eu una imi doresc sa fiu de fata si sa nu ma enervez la randul meu.
Mi s-a incrancenat carnea pe mine cand am citit articolul si nu atat din cauza articolului... cat a faptului ca am mirosit cinismul autoarei si asta m-a durut. Cu siguranta isi iubeste copilul si nu sunt eu Marele Judecator. Mai mult, mai gresesc si eu in viata asta si cu siguranta in abordarea mea asupra puericulturii.... Dar vin dintr-un mediu in care copiii au fost inconjurati cu dragoste si... respect.
Ma bucur ca mi-a venit cuvantul asta in varful degetelor, pentru ca este o dovada de respect sa-ti asculti copilul si sa nu-l consideri o planta urlatoare ci o miniatura de om care are si el niste drepturi. Primul drept este dreptul la caldura umana. Ca vine de la mama, de la soacra, de la ingrijitoarea X de la cresa sau orfenlinat chiar nu conteaza. Important e sa vina, sa vina constant si nu sufoce.
Si atata emfaza anti-alaptare, de parca alaptarea ar fi o chestie asa, decadenta, nu un lucru absolut firesc cum e sa mananci cand ti-e foame, sa bei cand ti-e sete, sa ti-o tragi (iertati-ma, voi, puritanilor) cand iti vine, sa vorbesti cand ai chef si cand ai a spune ceva... Ca unii beau mai mult, mananca mai sanatos, f... mai bine nu contesta nimeni, nu-i asa? De ce nu se accepta asa in general si ca unele alapteaza mai bine decat altele? E normal sa fie asa. Si acum, ca mamele pot atat de usor alege intre hrana naturala si artificala, nu-i natural ca alea care nu se pricep sa renunte? Dar de ce trebuie sa-ti gasesti scuze gen "n-am avut lapte" sau "am vrut dar..."... E natural sa NU POTI. sa NU VREI. Nu trebuie sa te justifici, nu trebuie sa te apuci sa condamni partea care vrea sau poate.... Pana la urma suntem o generatie informata si daca mama nu se informeaza inainte de nastere nu e vina nimenui decat a ei. Si daca, informata fiind, nu a gasit un sprijin sa continue alaptatrea sau putere sa faca asta, asta deja nu mai e vina ei, o fi vina sistemului, a prejudecatilor, a societatii care masculinizeaza femeile si feminizeaza barbatii. Dar ce importanta are a cui e vina? Pornisem de la copiii crescuti in regimuri cazone, cenzurati si care devin dizidenti in adolescenta si nu-si cauta parintii cand se maturizeaza.
Un mare NU bataii si DESCONSIDERARII copilului.
- gropitele de la baza nasului cand incearca sa articuleze ceva
- felul in care cere sa suga (tzitziiiii! cu accent pe ultimul i si o voce dulce foc). Sau, cand e lenesa, mmm-mmm! Accentuat la fel, si trage de tricou.
- cum ii sta cu motz
- ca o atrag cartile
- ca o sensibilizeaza muzica inca de cand era foarte mica
- piciorusele pe care mi le da sa le pup de 100 de ori cand suge de culcare noaptea
- baga piciorul in soseta sau stramp si zice "ap'asaaaaa"
ca nu-i e teama de ncunoscut
- ca de cate ori mergem in baie pune repede-repede mana pe WC si asteapta s-o cert si daca n-o cert eu face: aaaaa!
- cum tzitzi e mai buna daca iese pe deasupra bluzei nu nu daca ridic tricoul. Cand nu e multumita de cum ii iese lapte, incearca sa scoata tzitzi aia care iese deasupra. Da-i si explica-i omuletului ca la bluza asta nu avem decat tzitzi de-aia naspa.
- numara: hm-mm, ooooi, teeeei, papu, cinsi sau cici
felul in care isi ia energie de la "baza" inainte de a porni sa exploreze sau la un timp dupa ce s-a apucat de activitatea respectiva (vine sa verifice daca mai e tzitzi la locul ei; nu e de-ajuns sa ma vada... asa face si noaptea daca isi da seama ca am plecat de langa ea)
- cum rade ea la Tom si Jerry
cat de mult ma ajuta la curatenie
Mi-a dat Zoozie o carte sa-mi pice bine laptele de dimineata. E o fetita acolo care mereu sta intr-o pozitie nefireasca, nu pot sa inteleg deloc de ce nu sta in picioare. Asa ca, daca ei n-au vrut sa o puna in picioare, o ridic eu intorcand cartea. Asaaaa! Da, asa e bine. Ba nu, parca daca o intorc la 180 de grade sta mai bine. Hmmm....
Ia ziceti-mi si mie ce credeti ca poate iesi din doi IT-isti. Un alt IT-ist, normal, doar nu va imaginati ca scriu poezii. Sa va explic cum decurge o zi de activitate asidua in dormitorul meu echipat cu calculator.
Intuitia masculina a lui Zoozoo i-a soptit usor intr-o zi de vara ca peste alte doua veri sau cam asa ceva va avea o Zuzulina care ii va restarta hardughia de 10 ori in 2 minute (da, se poate, booteaza repede). Aaaaa... si spre nedumerirea lui Zoozie, pe atunci tovarasa si prietena oficiala de foarte putina vreme, si-a achizitionat o carcasa de 12 kilograme dotata cu 'jdemii de coolere si doua cheite.
Am implinit un an, am invatat sa deschid usita, au invatat sa incuie usita.
Am pandit o saptamana intreaga pana am descoperit ascunzatoarea cheii dar i-am pacalit.
Cum banuiesc ca banuiti deja eu banuiesc ca nu am inca 12 kilograme, asa ca l-am pandit intr-o seara pe Zoozoo cand isi pune RAM-ul primit de ziua lui de la toti prietenii si cunostintele din dotare.
Am gustat putina placa video...
Aoleoo. e amara... Poate niste RAM era mai bun dar deja l-am pus la loc ca a zis tati ca ii trebuie toti giga aia multi iar eu sunt fetita intelegatoare deocamdata.
In loc de post scriptum: articolul asta avea o forma mult mai simpla cand am intentionat sa-l publicam prima data dar mami nu m-a luat in brate cand i-am cerut, asa ca, drept rasplata, am ciupit-o strasnic de un san si i-am sters tot ce-a scris exact inainte sa dea send. Daca va imaginati ca nu se poate, nu stiti ce e ala bebe IT-st.
Satisfactia e imensa, nu mai conteaza ca acum stau claustrata in bucutarie cu Zoozoo care presteaza niste clatite delicioase, pentru ca mama mai are putin si ma musca. Mwahahaha... Dar, mami, recunoaste ca forma asta e mult mai buna!
Shhh! Nu spuneti nimic! Ma concetrez!
Iata, asadar, intelectualul de maine. Maine-poimaine ne vom bucura de ipostaze asemanatoare pe olita! Tineretul din ziua de azi....
Citeste mai departe... Dieta Atkins si alaptarea
- Buna dimineata, Zuzulina!
- Lurlurlulerluuuuu? Si se ridica in picioare cu greu dintre cuburile pe care i le-am lasat in pat. S-a trezit in plina joaca, cum s-ar zice.
- Papaaaaam?!
Semn din cap nu-nu-nu-nu-nu
- Papam piersiiiiici?
Semn din cap nu-nu-nu-nu-nu
-Dar atunci?
- Tzitziiiiii! Si vine spre mine repede-repede prin pat, in sfarsit a scapat de plapumioara. Accentul se pune pe ultimul "i" si este foarte dur: 'tzitziiiiiii!".
trezit 10 fara, alaptat, jucat schimbat zuzulina
venit in living, zuzulina in brate, stat la calc sa butoneze nu stiu excat cat, (o parte din rezultate le-a vazut lumea pe messenger)
lasat zuzulina
deschis geamul dincolo
intors aici
apoi dus la buctarie incalzit un castron cu apa (pentru cereale) la microunde
revenit in camera,
jucat cu zuzulina,
dus inpoi la bucatarie, facut cereale in conditiile in care fii-mea imcepuse sa protesteze
intors aici,
alergat bebe sa guste mancare, cam 3 minute
reusit sa-i bag o lingurita printre sughituri, oprit sughituri, mancat cateva lingurite cu vadita placere stop.
pauza de tzitzi - nu curs mare lucru stop
dus dincolo sa inchid geamul apoi in bucatarie sa-mi pun niste cafea
vine zuzulina dupa mine cu o jucarie in mana si alta pe cap si se agata de pantalonii mei
face ochii mari: astia nu se trag - ooops, am colanti (cand ma prinde cu treburi = maini ocupate imi trge de pantaloni pana ce ma lasa fara ei sau, oricum, ajung mult mai jos decat planuise designerul),
se lasa sa alunece pe jos ca s-o iau in brate
o iau in brate, imi pun cafea si zahar asa, apoi ii dau un biscuit
nu stie ce sa faca cu el, il musc apoi musca si ea vesela
mai vrea unul
luam toata punga si mergem in sufragerie la birou
acum parte din biscuiti sunt pe jos, zuzulina n-a mai vrut cereale, a vrut in schimb sa suga iar
am uitat sa povestesc de episodul de dinainte sa inchid geamul cand zuzulina a baut ceai si cu bluzele si cu pantalonii deci am schimbat-o langa scoica de toate hainele si apoi ne-am apucat sa vedem ce e in sacul argintiu de jucarii
ca de-aia venise cu jucarii dupa mine
acum explica-mi tu mie cand trebuia sa spal pe jos si sa matur sau sa dau cu aspiratorul in intervalul asta.
Dupa lupte seculare si urlete innebunitoare am acceptat sa maa sez pe coltar in bucatarie ca sa mestereasca mama ceva si am primit ceai intr-o cana anti-scurgere careia ii lipsea exact partea care era antiscurgere. Concluzia v-o spun eu ca n-o sa ghici in vezi: am baut "tchaaaai" prin patru gaurele - ba nu, sunt 3 - foarte apetisant curgatoare. Care au curs pe hanorac, body, pantaloni, pe langa mine....
Mai tarziu m-a schimbat mama si mi-a adus ceai in cana cu pai. De-acolo e mult mai greu sa te uzi asa ca am lasat-o naibii si m-am mutat la mama in brate.
Cumva rugile mele fierbinti au fost ascultate si am primit din nou cana cu defect (doar-doar beau si ceaiul cu lamaie). Care cana curge super fain cand o intorc cu gura spre parchet! Mama a facut ochii mari si mi-a zis deja de 3 ori sa intorc cana cum trebuie... apoi a adus ceva de sters pe jos. Ii sta foarte bine cu carpa in mana asa ca mai vars un semicerc de ceai... Mama iar sterge, eu ma ud pe sosete deci e ideal pentru a mari damage-ul ca oricum nu sunt facuta sa stau pe loc. Mama imi cere cana, spune ca daca nu beau ceai nu am nevoie de ea. Ma fac ca nu pricep si-i dau carpa sa stearga in continuare. Repeta cererea, repet indemnul mut dar sugestiv.... pana ia carpa si sterge pe jos. Morala? Un bebelus cu cap isi dreseaza parintii in jumatate de zi.
(s-a dovedit ca ceva-ul mesterit de Zoozie era ca-mi incalzea ciorba asa ca i-am scuip at-o in freza iulterior)
